Hoții dau dovadă de imaginație atunci când fură autoturisme. Au în arsenal unghiere, șurubelnițe, până la dispozitive electronice sofisticate. „Evenimentul zilei” vă prezintă topul autovehiculelor „subtilizate”, în 2014.

Peste 1.600 de mașini au fost furate, anul trecut, în România, iar mai bine de 1.100 au fost „subtilizate” în primele nouă luni ale acestui an. Polițiștii susțin că furturile de autoturisme au fost comise, de regulă, prin forțarea încuietorii de la una din portiere, prin spargerea geamului și forțarea butucului contact, iar la autoturismele care au computer de bord s-a intervenit cu un program special instalat pe un laptop și s-a reușit pornirea autoturismului.

La dezmembrări

„De regulă, mașinile Dacia Berlină sau Pick-up se fură pentru a fi folosite de autori, anumite perioade de timp, la comiterea unor alte infracțiuni ori sunt date unor diverse persoane pentru a circula cu ele, cu numere de înmatriculare de la autoturisme identice. Totodată, mașinile vechi sunt furate pentru a fi dezmembrate și vândute la centrele de fier vechi”, a explicat, pentru EVZ, comisarul șef Constantin Stoian, șeful Serviciului Furturi de Auto din Poliția Capitalei.

Anul acesta și în ultimii doi ani, două grupări au băgat spaima în proprietarii de BMW-uri din Capitală. Șeful, Dan Gheorghe (41 de ani), din clanul Duduienilor, era liderul în furtul de mașini marca BMW X5 și X6, pe care le găsea, împreună cu locotenenții săi, în apropierea cluburilor de lux din București. Dacă nu reușea să le fure din centru, urmărea proprietarul mașinii până când acesta o parca și apoi acționa un dispozitiv electronic pentru a intra pe frecvența alarmei pe care o anihila.

Ultima grupare de hoți de mașini ajunsă după gratii este cea a lui Gonzo, pe numele său real Iulian Voicu, care a furat 16 mașini Renault și Dacia Duster. Potrivit anchetatorilor, aceștia urmăreau obținerea de acte de avariate pe care le cumpărau sume modice. Căutau apoi mașini identice sau care semene foarte bine cu cele acte, pe care le furau.

Următoarea etapă era cosmetizarea celor furate, adică metoda „Sorcovă”, cum spun polițiștii. Anumiți specialiști de la service-uri, cooptați în rețea, schimbau motorul sau făceau diverse modificări ca să semene cu cea din acte.

Prostituatele din rețea

Un alt caz: șapte mașini de ultimă generație -cu prețuri de aproximativ 50-60.000 de euro- furate din Elveția au ajuns în România în acest an și au fost vândute unor afaceriști, unui angajat din Ministerul Finanțelor și chiar unui polițist din Capitală. Șase persoane sunt arestate în acest caz. Mașinile erau vândute în România la o treime din preț.

Din primul palier al grupării, care acționa în Elveția, făceau parte prostituate românce. Acestea achiziționau mașinile în sistem leasing. Mașina era scoasă din Elveția și vândută unui cumpărător de bună credință. Așa cum au făcut în cazul polițistului. El a verificat mașina în baza de date în care erau înregistrate cele furate și căutate, dar aceasta nu era declarată ca dispărută din Elveția de către firma care a pus-o în vânzare, pentru că ratele erau plătite. După câteva luni, când nimeni nu a mai virat bani, mașina a ajuns în baza de date cu cele furate. Ca urmare, polițistului i-a fost confiscată mașina și, spun surse din poliție, acesta ar fi rămas și cu datorii la bancă.

Ingeniozitate la spargeri

1 Utilizarea cheilor potrivite sau punerea în contact „pe direct” pentru mărci autohtone precum Dacia Berlină sau Pick-up.

2 Folosirea unor dispozitive electronice confecționate artizanal sau achiziționate prin internet, pentru mașinile cu pornire electronică. Dispozitivul anulează amprenta electronică a cipului cheii de contact, astfel încât calculatorul de bord al mașinii recunoaște ca fiind originală orice cheie.

3 Folosirea de sisteme GPS care sunt montate în mașinile pe care le vând și, ulterior, le fură cu cea de-a doua cheie, chiar și de pe teritoriul altor state.

4 Ridicarea mașinilor vizate cu diverse platforme.

5 Tractarea mașinilor aflate în stare de degradare și valorificarea acestora în centrele de colectare a fierului vechi.

6 Închirierea sau achiziționarea mașinilor în sistem leasing sau rent a car și valorificarea acestora cu acte false, de regulă în străinătate.

7 Vinderea mașinii după sesizarea în fals a furtului, în scopul încasării primei de asigurare. Metoda este cunoscută ca fraudă la asigurări, iar valorificarea se face, de regulă, în străinătate.