Lăsat în paragină de CFR, tunelul Palas-Portul Constanţa riscă să se prăbuşească, înghiţind zeci de blocuri şi instituţii.
Tunelul feroviar care face legătura între Palas şi Portul Vechi, construit de Anghel Saligny în urmă cu 110 ani, a fost lăsat în paragină, iar în ultima vreme a devenit un adevărat pericol pentru miile de locuitori din zona Gării Constanţa.
Deşi figurează pe lista obiectivelor din patrimoniul naţional, tunelul lung de 500 de metri şi înalt de 6,15 metri nu a fost consolidat de la inaugurare, nici măcar după inundaţiile din 1992.
Astfel, bolta din plăci de bazalt a început să cedeze, şinele de cale ferată şi armăturile din metal s-au volatilizat cu ajutorul hoţilor de fier vechi. Taluzul de la intrarea în tunel a început să se prăbuşească, iar terenurile de la fostele case ale angajaţilor CFR s-au prăvalit spre tunel. „Din 1992, când s-a inundat calea ferată, s-a astupat totu’, n-a mai circulat niciun tren. Au venit apoi alunecările de teren. Pur şi simplu ne e frică”, povesteşte Elena Şoşoi, o bătrână care locuieşte în zonă. În 1896, când a început amenajarea tunelului, întreaga zonă era un câmp imens. De-a lungul anilor, deşi ştiau de existenţa acestui tunel, autorităţile locale au aprobat construcţia a sute de apartamente în blocuri-turn, sedii de firme, şcoli, grădiniţe sau spitale. În plus, deasupra tunelului au fost amenajate două bulevarde mari, sub care se întinde un păienjeniş de conducte de apă, gaze şi de canalizare. Toate acestea apasă acum peste tunelul aflat în paragină, de a cărui soartă nu se mai interesează nimeni. „Îţi trebuie o bărcuţă, cizme şi umbrelă”
Specialiştii de la Regionala CFR Constanţa, în a cărei administrare se află tunelul, confirmă pericolul în care se află toate clădirile ridicate în cartierul din zona gării. „Maximum 50 de metri mai putem intra în tunel. Mai departe îţi trebuie o bărcuţă, cizme şi umbrelă, nu se poate intra mai mult, sunt infiltraţii multe”, mărturiseşte inginerul Gheorghe Stoian, şef secţie pentru liniile CFR din port.
Structura de rezistenţă a tunelului este şubrezită şi de scurgerile de apă menajeră şi combustibil din conductelele care trec pe sub Bulevardul 1 Mai, aflat deasupra căii ferate subterane.
Astfel, amestecul de apă şi petrol se scurge în subteran şi mănâncă pereţii tunelului, iar împreună cu apa de ploaie formează un pârâu care curge, indiferent de anotimp, către ieşirea spre Portul Constanţa.
În plus, structura tunelului feroviar este afectată şi de trepidaţiile produse de tramvaiele care circulă pe Şoseaua Mangaliei de mai bine de 20 de ani. Până când autorităţile vor găsi o soluţie de amenajare a tunelului, miile de locatari din zona gării pot avea parte oricând de o catastrofă. SOLUŢII
În administrarea Primăriei Constanţa În 2000, Regionala CFR Constanţa a comandat o expertiză tehnică, potrivit căreia ar fi nevoie de 10 milioane de euro pentru consolidarea tunelului. „Nimeni nu primeşte însă bani pentru o lucrare nefolosită”, spune inginerul Claudiu Moisei, specialist în infrastructură CFR. În 2004, Primăria Constanţa ar fi dorit să preia tunelul lui Anghel Saligny de la Ministerul Transporturilor şi să-l transforme în cale rutieră de acces spre port pentru TIR-urile de marfă, fluidizând astfel traficul din oraş. „Trecerea lui ca mijloc fix în administrarea primăriei ar fi o soluţie. Apoi, cu banii comunităţii să poată fi reabilitat şi eventual schimbată destinaţia”, consideră Claudiu Moisei.
Recomandările noastre
