Zeci de procese, contestaţii şi neînţelegeri adunate de-a lungul anilor fac parte din istoricul pasajului Basarab, deschis sâmbăta aceasta.

Pasajul Basarab, cel mai lat pod urban din această parte a Europei, a fost ridicat pe scandaluri şi neînţelegeri tărăgănate ani de zile. Presa a consemnat, în cei aproape cinci ani de lucrări, nenumărate certuri pe acest subiect între consilierii generali ai Capitalei, între primarii generali Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Sorin Oprescu, între constructori şi oameni politici. Toate dublate de zeci de procese intentate de ONG-uri, de cetăţeni expropriaţi şi de locatari nemul ţumiţi din zonă.

Nici la inaugurare nu a scăpat podul de scandal: reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) acuză, de sâmbătă, municipalitatea că a dat voie maşinilor să circule pe pod fără a avea avizul lor şi fără a face recepţia lucrărilor. În replică, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, le-a transmis inspectorilor ISC "să-l lase în pace" şi că aceştia "au pus mereu piciorul pe frînă" când vine vorba de astfel de proiecte.

"Inspectoratul de Stat în Construcţii să mă mai lase şi să pună mâna pe carte şi să citească legea. Nu e prima dată când fac asta. Ei vor să mă amărească, dar nu o să le reuşească. Eu sunt primarul bestial, care fac totul legal.(...) S-ar putea să mă supere rău de tot, pentru că bagă frica în bucureşteni. Ei doresc să nu se facă absolut nimic", a spus Oprescu.

Pus pe hârtie în 1930, gata după 81 de ani

Trecut în planurile urbanistice încă de acum 81 de ani, lucrarea a fost readusă în discuţie în 1989. Numai că subiectul a fost scos de pe agenda autorităţilor locale până în 1998, când agenţia guvernamentală japoneză Jica a elaborat un master-plan de transport pentru Capitală.

Ulterior, devenit primar general, Traian Băsescu a obţinut un acord de finanţare pentru construirea pasajului de la Banca Europeană de Investiţii. Imediat, grupul consilierilor generali PSD din primărie, majoritar la acea vreme, s-a opus timp de patru ani aprobării investiţiei.

După ce, odată cu alegerea lui Băsescu în funcţia de preşedinte, în 2004, Adriean Videanu a devenit primar, a apărut şi o nouă variantă pentru proiect. Şi această propunere a fost modificată de două ori în tot atâţia ani de către consilierii generali PDL, de această dată.

Faţă de proiectul iniţial, pasajul a fost desenat mai lung cu aproape un kilometru, devenind mai scump cu 100 de milioane de euro. Piatra de temelie a fost pusă în noiembrie 2006 Totuşi, în noiembrie 2006, edilul-şef de atunci, Adriean Videanu, a pus piatra de temelie a podului. În acest timp, existau pe rol zeci de procese intentate împotriva construcţiei. La eveniment au participat Traian Băsescu şi primarii sectoarelor 1 şi 6, Andrei Chilman şi Cristian Poteraş.

Demararea lucrărilor a devenit imediat un nou motiv invocat în alte zeci de procese. În urma unuia dintre acestea, s-a obţinut chiar anularea statutului de utilitate publică a proiectului. Decizia a fost dată, în aprilie 2008, de către Tribunalul Bucureşti. Cu toate acestea, în 2009, municipalitatea a reuşit să finalizeze procesele intentate de cei care au fost expropiaţi de pe terenurile din zonă.

RIVALITĂŢI

Băsescu, absent fără voie de la inaugurare

Certurile politice nu au încetat nici acum, după finalizarea pasajului. În timp ce preşedintele României spunea, cu ceva timp în urmă, că pasajul ar trebui să-i poarte numele, Oprescu a lipit pe construcţie plăcuţe cu mesajul: "Început de Băsescu, finalizat de Oprescu" şi nu l-a invitat pe preşedintele statului la ianugurarea construcţiei. Preşedintele PDL Bucureşti, Elena Udrea, l-a acuzat ieri pe Oprescu de faptul că a grăbit inaugurarea pasajului. "Cred că preşedintele Băsescu ar fi trebuit să fie invitat la momentul inaugurării oficiale şi la fel cred că trebuia invitat şi Adriean Videanu, ca cei care au contribuit la realizarea acestui pasaj", a adăugat Udrea.