Tudorel Butoi: „Testele care pot demasca comportamentele deviante nu se aplică în Poliţie”

Unul dintre cele mai şocante detalii ale cazului de pedofi lie din Bucureşti este meseria pe care o avea autorul: poliţist. Eugen Stan nu era un individ izolat, fără cunoştinţe şi a cărui deviaţie ar fi putut trece astfel neobservată, ci un angajat al Ministerului de Interne supus periodic la controale psihologice. Evenimentul Zilei a stat de vorbă cu psihologul criminalist Tudorel Butoi pentru a înţelege cum a fost posibil să se ajungă la această situație. Problema pare să fi e mai gravă decât ne-am imaginat.

Cum sunt testaţi psihologic poliţiştii El ne-a explicat că există patru situaţii în care angajaţilor Ministerului de Interne li se aplică un examen psihologic: la angajare, periodic (între 1 şi 3 ani, în funcţie de instituţie), în cazul unor promovări şi ori de câte ori este cazul. „În cadrul acestor examene se fac două teste: unul aptitudinal şi unul de personalitate. Cel aptitudinal testează cum stă persoană cu atenţia, cu concentrarea, cu memoria etc. Cel de personalitatea ar trebui să scoată la iveală aceste probleme de comportament. Numai că acestea sunt nişte teste grilă pe care aceşti oameni cu deviaţii le trec fără probleme. Spre exemplu sunt întrebaţi dacă au avut vreodată tendinţa să se arunce de pe un pod sau dacă aud sunete prin casă noaptea. Ei sunt bolnavi, nu proşti şi e de domeniul evidenţei ce răspunsuri trebuie să dai. Aşa trec toţi aceste teste”, ne-a explicat Butoi.

Soluţia: teste proiective

Există însă o soluţie pentru depistarea acestor oameni cu probleme psihice: „Se numesc teste proiective şi în cadrul acestor investigaţii subiectul stă de vorbă chiar şi câteva ore cu un expert psiholog. În urma acestor teste se pot depista deviaţiile acestea de comportament, dar problema este că la noi nu se fac. Ele sunt făcute doar în cazul în care se observă la un astfel de angajat probleme de comportament cum ar fi consumul exagerat de alcool, violenţă în familie, practicarea jocurilor de noroc sau orice atitudine care atrage atenţia. În acest caz colegii sau superiorii unui astfel de angajat sesizează psihologul şi el este supus unei astfel de investigaţii”, ne-a explicat unul dintre cei mai experimentaţi psihologi criminalişti din ţară.

Vești proaste despre Florin Piersic. Ar putea rămâne fără picior - surse

Cum începe vara în România. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni

Există institut psihologic specializat

Soluţia există, dar se aplică? „Aici este problema. Eu nu ştiu ca Poliţia Română să aibă vreun expert psiholog care să facă astfel de teste proiective. De mai bine de cinci ani nişte eminenţe ale psihologiei româneşti au înfiinţat «Institutul de psihologie judiciară», care are rolul de a crea astfel de experţi pentru instituţii. Există secţii la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara şi sunt scoase la concurs cam 100 de locuri pe an. Ele se ocupă, dar problema este că nu de psihologi trimişi de instituţiile statului la specializare, ci de psihologi şi psihiatri independenţi care vor să se specializeze. Noi avem două cazuri în ultimii ani de poliţişti: poliţistul care şi-a omorât soţia la Perla şi pedofilul despre care se vorbeşte în aceste zile. Problema este că problemele lor nu au fost depistate în interiorul filtrelor de control din instituţii, ci după ce au creat un şoc în societate”, ne-a explicat Tudorel Butoi.

De ce a durat trei zile până la prinderea pedofilului

O altă discuţie care s-a purtat în aceste zile a fost despre perioadă, considerată de unii oameni lungă, care s-a scurs de la producerea incidentului şi până la prinderea agresorului. „Aici nu este nimic în neregulă. Fotografiile difuzate au fost de proastă calitate şi au trebuit duse în laborator pentru a se stabili clar semnalmentele agresorului. A doua şi a treia zi, pe măsură ce investigatorii au decriptat imaginile s-au putut stabili nişte semnalmente clare, pe care în criminalistică le numim „cărţi norocoase”. Abia după ce semnalmentele au fost clare, a putut fi identificat agresorul”, ne-a spus Tudorel Butoi.