Campania "Oraşul de vis" prezintă astăzi interviul Tudor Pendiuc, primar al Piteştiului din 1992. Aşa cum am obişnuit deja cititorii evz.ro, în fiecare joi, în cadrul campaniei, este prezentat interviul cu primarul oraşului promovat în săptămâna respectivă, în ideea de a contura o imagine de ansamblu împreună cu restul articolelor: monografia, reportajul, prezentarea notelor, interviul cu vedeta locală şi un sportiv.

Reacţiile locuitorilor la răspunsurile primarilor ne pot indica dacă este vorba sau nu răspunsuri care să confirme realitatea.

Campania "Oraşul de vis" a fost lansată de evz.ro pe 6 aprilie. Primul municipiu care a deschis competiţia în urma căreia vom afla care este oraşul din România în care este cel mai bine să trăieşti a fost Arad. Au urmat Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Oradea. Iar de săptămâna viitoare se pregătesc să intre în competiţie Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti.

Campania "Oraşul de vis" îşi va desemna câştigătorul la finele lunii iulie. Acesta va fi ales în urma unui clasament, calculat astfel: votul de popularitate al cititorilor (50%), evaluarea cititorilor (25%) şi notele acordate de evz.ro celor şapte criterii de evaluare (25%). Voturile şi evaluările cititorilor vor conta până în ultima zi a campaniei şi pot răsturna oricând clasamentul!

EVZ: Sunteţi primar din 1992. Care au fost motivele care au convins cetăţenii să vă acorde încrederea pentru cinci mandate? Tudor Pendiuc: Cred că la această întrebare ar putea răspunde cel mai bine piteştenii. După părerea mea, un factor esenţial l-a constituit onorarea promisiunilor făcute, care la rândul lor s-au bazat pe cunoaşterea corectă a problemelor reale cu care se confruntă municipiul. Nu în ultimul rând, prezenţa mea constantă printre locuitorii municipiului, pentru a le cunoaşte problemele şi pentru a găsi, împreună, soluţiile.

Care sunt principalele direcţii în care sunt investiţi banii de la bugetul local la nivelul oraşului Pitesti? Bugetul local a fost conceput pe două componente. Prima, componenta de funcţionare, asigură funcţionarea în bune condiţii a serviciilor publice pe care le oferă municipalitatea cetăţenilor. A doua, componenta de dezvoltare, determină dezvoltarea municipiului pe diferite direcţii.

Concret, principalele domenii în care sunt cheltuiţi banii bugetului  local sunt: întreţinerea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şcolare, susţinerea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, crearea condiţiilor pentru fluidizarea circulaţiei şi efectuarea de reparaţii capitale la alei, trotuare şi parcări, întreţinerea, repararea şi salubrizarea străzilor, trotuarelor, aleilor, parcărilor, întreţinerea spaţiilor verzi, întreţinerea, extinderea şi funcţionarea la parametri calitativi superiori a reţelei de iluminat public, susţinerea activităţilor culturale, artistice şi sportive din municipiu, a ONG-urilor şi bisericilor.

Cum aţi caracteriza locuitorul municipiului? Piteşteanul este un om gospodar, serios, cu o minte sclipitoare şi foarte ambiţios. Care sunt principalele probleme socio-economice cu care se confruntă municipiul?Acestea pot fi grupate astfel: lipsa locuinţelor sociale, a locurilor de parcare, solicitarea din ce în ce mai mare a locurilor de muncă, existenţa unui număr mare de câini comunitari.

Care ar fi soluţiile pentru îmbunătăţirea transportului în comun? Câte dintre aceste sunt deja aplicate?Îmbunătăţirea transportului în comun la nivelul Piteştiului presupune un buget consistent, care să permită mărirea numărului de autobuze, achiziţionarea de minibuze, înfiinţarea de noi trasee şi altele. Raportându-ne la posibilităţile actuale, trebuie să spunem că actuala formulă rezultată din asocierea Publitrans-CNCD-Girexim a rezolvat în bună măsură problema transportului public de călători în municipiul Piteşti.

Din suprafaţa totală a străzilor din oraş, ce procent este asfaltat? Ce procent este racordat la reţeaua de canalizare, gaze şi electricitate?Reconstituirea dreptului de proprietate a generat în Piteşti, ca de altfel în toată ţara, o nouă reţea stradală care s-a adăugat celei existente. De aceea, astăzi, din  reţeaua astfel constituită peste 85% este asfaltată şi cu câteva procente mai mult asigurată canalizarea. Apa potabilă este asigurată aproape în totalitate, excepţie făcând zonele unde abia acum încep să se construiască imobile, zone care însă sunt cuprinse în programe de investiţii privind alimentarea cu apă, în următorii doi ani. Care este situaţia locurilor de parcare? Ca  în multe alte mari municipii, locurile de parcare sunt insuficiente în raport cu numărul existent de autoturisme. Dar acum sunt cu mult mai multe decât în alte localităţi, şi decât aveam noi în urmă cu 2-3 ani. Pentru că, după cum piteştenii ştiu, numai în ultimii doi ani am dat în folosinţă peste 3.000 locuri de parcare. Acţiunea va continua şi în anii următori, fiind însă condiţionaţi de existentţa suprafeţelor de teren şi, inevitabil, de existenţa banilor. Precizati trei elemente definitorii ale orasului.Ma gândesc la lalea, la Pădurea Trivale, la ţuica de Piteşti, la Dobrin şi echipa de fotbal a generaţiei de aur FC Argeş, la Zavaidoc, la Dacia, la centrul Piteştiului. Şi ar mai fi multe altele. Alegeţi-le dumneavoastră pe primele trei!

Care este locul dumneavoastră preferat din oraş?Este greu să fac o alegere, dintre atâtea locuri care-mi sunt dragi în oraşul meu. Multe dintre ele le-am văzut cu ochii minţii, ori pe planşele arhitecţilor, înainte de a deveni realitate. De exemplu, îmi pare rău ca n-am suficient timp să mă relaxez ascultând şi privind fântâna muzicală din centru, să merg la mai multe spectacole ale Filarmonicii şi ale Teatrului, să mă plimb fără griji prin Trivale, ori prin Parcul Ştrand şi să văd bunicii plimbându-şi nepoţii, ori tinerii braţ la braţ, să mă bucur alături de piteşteni de bazele noastre de agrement.

Care ar fi motivele prin care o persoană ar fi convinsă să se mute în PiteştiFără să stau să analizez, vă pot da “dintr-o suflare” câteva argumente: frumuseţea şi liniştea oraşului; amplasarea strategică faţă de capitala ţării şi zonele turistice din Carpaţi, existenţa autostrăzii Bucureşti-Piteşti, clima blândă, fără fenomene meteo extreme, existenţa unor instituţii de învăţământ de prestigiu, existenţa unei rate a somajului mai scăzută faţă de alte comunităţi din ţară, prestarea unor servicii de calitate. De ce consideraţi că oraşul dumneavoastră ar trebui să primească titlul de “Oraş de vis”? Haideţi să privim realist lucrurile! La ora actuală, Piteştiul ar putea fi catalogat ca “oraş european”, pentru toate argumentele pe care le-am enumerat.