În 2018, trupul lui Mihai Viteazul, făuritorul primei Uniri din 1600, a fost descoperit la Mânăstirea Plăviceni de pe malul Oltului. Osemintele au fost găsite în anul 2010 de către călugării de la Plăviceni și au fost supuse mai multor teste.

Starețul Mânăstirii Plăviceni, părintele Teoctist Moldovanu, a dedus că osemintele îi aparțin marelui voievod Mihai Viteazu, pornind de la câteva indicii certe.

Mănăstirea a fost ctitorită de Doamna Stanca, văduva lui Mihai Viteazul. Hramul mânăstirii este dedicat Arhanghelului Mihail, iar din scheletul dezgropat în anul 2010 lipseau capul și mâinile.

Aceste aspecte care corespund relatărilor istorice despre modul în care Mihai Viteazu a fost ucis și mutilat în anul 1601.

Trupului lui Mihai Viteazul, descoperit la mănăstire în care s-ar fi refugiat Doamna Stanca

Inițial, mănăstirea avea denumirea de Alunișul. Numele a fost inspirat de legenda conform căreia Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazu, s-ar fi adăpostit aici, ascunzându-se într-un alun pentru a evita capturarea de către turci.

De la înființare, biserica Mănăstirii Plăviceni a fost singura din România cu hram exclusiv dedicat Sfântului Arhanghel Mihail, fără Mihail și Gavril. A marcat astfel importanța și personalitatea distinctă a lui Mihai Viteazul.

După ce trupul voievodului a fost găsit, Starețul Teoctist a solicitat efectuarea unei expertize privind osemintele descoperite la Plăviceni.

Expertiza avea la bază materialul ADN provenit de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Mănăstirea de pe Olt adăpostește osemintele lui Mihai Viteazul

La Plăviceni, în inima unei păduri de pe malul Oltului, a fost descoperit trupul marelui voievod, Mihai Viteazul. S-a confirmat astfel, prin expertiza medico-legală, ceea ce călugării sperau și intuitau de mai mult timp.

Mănăstirea Plăviceni își ia numele de la un sat cu același nume, înconjurat de păduri. Cu timpul, satul s-a mutat pe malul drept al Oltului, din cauza inundărilor recurente, iar mânăstirea a fost și ea afectată.

Cu toate acestea, în ultimii ani, prin efortul susținut al părintelui Teoctist Moldovanu și al celor șase călugări care l-au însoțit, mânăstirea a fost reconstruită pe vechiul amplasament.

Deși, teoretic, aparține județului Teleorman, cel mai apropiat sat, de partea cealaltă a râului, se află în județul Olt, scrie românialiberă.ro.

Cum și-a găsit sfârșitul Mihai Viteazu

Reputația lui Mihai Viteazul întuneca gloria generalului Basta, declanșând invidia acestuia din urmă. În Țara Românească, boierii loiali lui Mihai au condus o revoltă, izgonindu-i pe polonezi și pe cei din familia Movileștilor.

La vârsta de 43 de ani, domnitorul se pregătea să preia din nou conducerea Țării Românești și a Transilvaniei, unde deja exercita autoritatea, eliminând mulți nobili din tabăra adversă.

În Turda, Mihai a despărțit armata sa de cea a lui Basta și se pregătea să plece către Făgăraș. Din păcate, nu a avut această șansă. În dimineața zilei de 9/19 august 1601, a fost asasinat în fața cortului său de către un grup de mercenari valoni.

O cronică anonimă redă astfel evenimentele tragice ale morții lui Mihai Viteazul:

„Iar când fu într-o dimineaţă văzu viind oaste nemţească către cortul lui, unii călări, alţii pedeştrii şi socoti că aceştia sunt ajutorul lui, şi nimic de dânşii nu se temea. Iară ei procleţii nu i-au fost de ajutor, ci vrăjmaşi.

Şi dacă văzu că sosesc, ieşi din cort înaintea lor şi le zise: „Bine aţi venit, voinicilor, vitejilor!”. Iară ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice cu săbiile scoase. Iar unul cu suliţa şi-l lovi direct în inimă, iar altul degrab îi tăie capul”.