Un fost maior al KGB a dezvăluit că Donald Trump a fost o resursă nesperată pentru spionii ruși.
Trump, ținta perfectă a KGB timp de 40 de ani. „KGB a jucat un joc ca și când ar fi fost extrem de impresionat de personalitatea lui Trump”. Afirmația îi aparține lui Iuri Șveț, fost spion al KGB.
Donald Trump a fost cultivat ca o resursă a Rusiei timp de peste 40 de ani. Și s-a dovedit atât de dispus să promoveze propaganda anti-occidentală încât pentru Moscova era o sărbătoare, a declarat Iuri Șveț.
Șveț, care a fost spion la Washington, îl compară pe fostul președinte SUA cu „cei cinci din Cambridge”, rețeaua britanică de spionaj care a transmis secretele Moscovei în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Și la începutul Războiului Rece, scrie The Guardian.
Acum, în vârstă de 67 de ani, Șveț este o sursă cheie pentru „American Kompromat”, o nouă carte a jurnalistului Craig Unger, ale cărei lucrări anterioare includ „House of Trump, House of Putin”.
„Acesta este un exemplu în care oamenii au fost recrutați când erau doar studenți și apoi au ajuns la funcții importante. Așa ceva se întâmpla cu Trump”, a spus Șveț, luni, prin telefon, din locuința sa din Virginia.
Cum a apărut Trump pentru prima dată pe radarul rușilor
Iuri Șveț, maior în KGB, a lucrat acoperit drept corespondent la Washington pentru agenția Tass, în anii 80. S-a mutat definitiv în SUA în 1993 și a obținut cetățenia americană. Lucrează ca anchetator de securitate corporativă și a fost partener al lui Alexander Litvinenko, care a fost asasinat la Londra în 2006.
Craig Unger descrie cum a apărut Trump pentru prima dată pe radarul rușilor, în 1977. Când s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh. Trump a devenit ținta unei operațiuni de spionaj supravegheate de serviciul de informații din Cehoslovacia în cooperare cu KGB.
Trei ani mai târziu, Trump și-a deschis prima mare afacere imobiliară, hotelul Grand Central New York.
Trump a cumpărat atunci 200 de televizoare pentru hotel de la Simeon Kislin, un emigrant sovietic care era coproprietar al companiei de electronice Joy Lud de pe Fifth Avenue.
Potrivit lui Șveț, Joy Lud era controlată de KGB. Iar Kilsin, care lucra ca agent al KGB, l-a identificat pe Trump ca pe un potential atu. Kilsin a negat că a lucrat pentru KGB.
Un viitor președinte predispus la lingușire
Apoi, în 1987, Trump și Ivana au vizitat Moscova și Sankt-Petersburg pentru prima dată. Șveț afirmă că agenții KGB îl flatau pe Trump și au lansat idea că ar trebui să intre în politică.
Iuri Șveț și-a reamintit: „Pentru KGB, a fost o ofensivă de șarm. Ei adunaseră o mulțime de informații despre personalitatea sa. Sentimentul era că era extrem de vulnerabil din punct de vedere intelectual și psihologic și era predispus la lingușire.
„Asta au exploatat ei. Au jucat de parcă ar fi fost extrem de impresionați de personalitatea sa. Că acesta este tipul care ar trebui să fie președintele Statelor Unite într-o zi. Oamenii ca el ar putea schimba lumea. L-au hrănit cu așa-numitele «măsuri active». Așadar, a fost o mare realizare pentru KGB atunci”.
Trump, ținta perfectă a KGB timp de 40 de ani. Vanitatea sa, narcisismul l-au făcut o țintă naturală de recrutat
La scurt timp după ce s-a întors în SUA, Trump a început să exploreze idea unei candidaturi pentru nominalizarea republicană la funcția de președinte.
Și chiar a organizat un miting de campanie în Portsmouth, New Hampshire. La 1 septembrie, a cumpărat câte o pagină din New York Times, Washington Post și Boston Globe. Sub titlul: „Nu este nimic în neregulă dacă politica americană externă se vindecă cu puțin curaj”.
Se puteau citi opinii neortodoxe cu privire la America sub Ronald Reagan, aflată în Război Rece. Și acuzații la adresa Japoniei cum că exploatează SUA. Și scepticism cu privire la participarea SUA la NATO.
Textul a luat forma unei scrisori deschise către poporul american „despre motivul pentru care America ar trebui să nu mai plătească pentru a apăra țările care își permit să se apere”.
O nouă resursă umană a KGB
Intervenția bizară a fost un motiv de uimire și jubilare în Rusia. Câteva zile mai târziu, Șveț, care se întorsese acasă, se afla la sediul direcții generale a KGB din Yasenevo. Atunci a primit o telegramă care marca bucuria dată de faptul că advertorialul fusese „o măsură activă” de succes executată de o nouă resursă umană a KGB.
„A fost fără precedent. Sunt destul de bine familiarizat cu măsurile active ale KGB începând cu începutul anilor '70 și '80, apoi cu măsurile active din Rusia și nu am auzit așa ceva sau ceva similar - până când Trump a devenit președintele acestei țări - pentru că a fost doar o prostie. Era greu de crezut că cineva va publica așa ceva sub numele său și că va impresiona oamenii serioși din vest, dar a făcut-o și, în cele din urmă, acest tip a devenit președinte”.
Raportul fâsâit al procurorului special Robert Mueller
Victoria electorală a lui Trump în 2016 a fost din nou salutată la Moscova. Procurorul special Robert Mueller nu a stabilit o conspirație între membrii campaniei Trump și ruși.
Dar Moscow Project, o inițiativă a Center for American Progress Action Fund, a descoperit că echipa de campanie a lui Trump și de tranziție a avut cel puțin 272 contacte și cel puțin 38 întâlniri cu agenți din Rusia.
Șveț, care și-a desfășurat propria investigație, a declarat: „Pentru mine, raportul Mueller a fost o mare dezamăgire, deoarece oamenii se așteptau să fie o investigație aprofundată a tuturor legăturilor dintre Trump și Moscova”.
„Când, de fapt, ceea ce am obținut a fost o anchetă legată doar de posibile infracțiuni. Nu au existat aspecte de contraspionaj în relația Trump-Moscova”.
El a adăugat: „Aceasta este ceea ce practic am decis să corectăm. Așa că mi-am făcut investigația și apoi m-am întâlnit cu Craig. Deci, credem că cartea sa va rezova ce nu a rezolvat raportul Mueller.
Unger, autor a șapte cărți și fost editor al revistei Vanity Fair, a spus despre Trump: „A fost ținta perfectă în multe feluri: vanitatea sa, narcisismul l-au făcut o țintă naturală de recrutat. El a fost cultivat pe o perioadă de 40 de ani, până la alegerea sa”.