La doi ani de la alegerea lui Donald Trump, Statele Unite votează din nou. Este vorba de scrutinul de la jumătatea mandatului (sau „midterms”), în care americanii sunt chemați la urne pentru a reînnoi camerele legislative federale și locale, precum și o mare parte dintre deținătorii posturilor de guvernatori.

La alegerile de la jumă tatea mandatului, sunt votați ocupanții tuturor celor 435 de locuri din Camera Re prezentanților și ai unei treimi (35 de locuri) din cele 100 ale Senatului.

 

Echilibrul Congresului

„Midterms” au o importanță colosală. Mai întâi, pentru că reprezintă o dare de seamă privind primii doi ani de mandat ai președintelui. În al doilea rând, pentru că pot reconfigura echilibrul politic din Congres. În prezent, în cele două camere ale legislativului, Senatul și Camera Reprezentanților Republicanii dețin majoritatea, dar Democrații speră să recâștige controlul măcar întruna dintre ele. Pentru moment, ei dețin doar 193 din cele 435 de locuri ale Camerei și 49 din cele 100 ale Senatului.

Fiecare stat american are două camere legislative locale, cu excepția Nebraskăi, care are una singură. Pe 6 noiembrie au loc alegeri pentru 87 din aceste 99 de camere: în 60 se aleg toți membrii, iar în 27 doar o parte dintre ei. Și aici, Democrații nu controlează decât camere locale din 14 state, în vreme ce Republicanii domină în 31 de state.

Americanii sunt chemați să-și aleagă astăzi și guvernatorii în 36 de state și în trei teritorii (Guam, Insulele Virgine Americane și Insulele Mariane de Nord). Aceste posturi au o importanță deosebită, deoarece guvernatorii sunt șefii executivului local (echivalentul președintelui la nivel federal). Și aici, Republicanii sunt majoritari, controlând 33 din cele 50 de state.

 

Un referendum pentru președinte

Numele lui Donald Trump nu apare pe nici un buletin de vot, însă aceste alegeri de la jumătatea mandatului sunt un fel de referendum pentru președinte, oferindule americanilor ocazia de a-și manifesta aprobarea sau respingerea față de politica acestuia.

Potrivit institutului de sondaje Rassmussen Reports, 48% dintre americani văd în „midterms” un referendum despre Donald Trump. Potrivit Pew Research, peste 60% dintre alegători declară că opinia lor despre Trump le va influența votul de astăzi: astfel, 34 spun că vor vota împotriva acestuia, iar 26% pentru el. Mai mult decât în favoarea oricărui alt președinte în ultimii 35 de ani. Iar Rassmussen cotează popularitatea lui Trump la un nivel fără precedent: 51%, în special datorită succeselor excepționale pe care acesta le-a înregistrat în economie.

Într-adevăr, 250.000 de noi locuri de muncă au fost create doar în ultima lună. Șomajul, la nivel total, dar și la categoriile așa-zis defavorizate (negri, latino, femei, tineri) este la cel mai jos nivel din ultimele decenii. Venitul real mediu al gospodăriilor (ajustat cu inflația) a crescut cu peste 2000 de dolari de la începutul anului, depășind precedentul record care datează din 1998.

Totuși, din punct de vedere istoric, alegerile de la jumătatea mandatului îi sunt defavorabile președintelui. De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, partidul președintelui a pierdut în medie la fiecare „midterms” 26 de locuri în Camera Reprezentanților și 4 în Senat, potrivit Bloomberg.

 

Obama a fost scos la bătaie

n ultimele zile, Republicanii au redevenit mari favoriți de a-și păstra și chiar mări majoritatea în Senat. În Cameră, șansele par încă de partea Democraților. Potrivit site-ului FiveThirtyEight, care agregă toate sondajele de pe piață și este condus de „gurul” statisticii Nate Silver, Democrații au cinci șanse din șase de a redobândi majoritatea în Cameră, și doar una din șase în Senat. „Alegerile de la jumătatea mandatului din 2018 sunt pe muchie de cuțit”, susține Dick Morris. „Totul depinde de prezența la vot.”

Dacă Trump reușește să-i mobilizeze pe simpatizanții săi să iasă la urne, este posibil ca situația să se joace și în Cameră. Așa se explică maratonul electoral al președintelui, care traversează țara în lung și în lat. În lipsa unui lider național autentic, Democrații l-au reactivat pe Obama, care s-a lansat și el într-un turneu prin mai multe state, sperând să contracareze efectul dușmanului său istoric.

De ce votează americanii marțea?

În vara lui 1878, când s-a reunit convenția pentru redactarea Constituției, ea avea puțin timp și multe probleme pe agendă. Pentru unele a delegat decizia statelor. Inclusiv ziua alegerilor. Statele trebuiau să organizeze scrutinul prezidențial într-un interval de 34 de zile înainte de prima miercuri din decembrie, dată la care se adunau marii electori din colegiul electoral. S-a observat rapid că sistemul încuraja haosul și frauda. Partidele organizau bande de militanți care se deplasau din stat în stat pentru a vota și a crea presiune. În 1845, Congresul a decis să facă ordine adoptând o zi de vot unică pe tot teritoriul american. A optat pentru începutul lui noiembrie: recolta se încheia, iar zăpada nu făcea încă drumurile impracticabile.

În ce privește ziua din săptămână, trebuia să li se lase alegătorilor suficient timp pentru a ajunge la secțiile de votare. Statele Unite erau o societate agricolă, iar fermele puteau fi situate la distanțe mari de orașe, ce se parcurgeau cu calul sau căruța. Era nevoie de o zi pentru dus, o zi pentru a vota și o zi pentru întoarcere.

Sâmbătă era zi de muncă obișnuită. Duminica, zi de biserică. Lunea presupunea plecarea de duminică, deci era inacceptabilă. Miercuri era zi de târg. Marțea, în schimb, părea o opțiune potrivită, iar alegătorii puteau profita și de târgul de a doua zi. Așa a devenit prima marți din noiembrie ziua alegerilor.

 

„Valul albastru” s-a cam spart

Democrații au anunțat pentru „midterms” un „val albastru” (culoarea partidului), care să-i măture pe Republicani. Sondajele de acum o lună și mai bine păreau să le dea dreptate: Democrații erau cotați cu cele mai mari șanse de a redobândi controlul asupra ambelor camere federale, ceea ce ar însemna în bună măsură paralizarea președintelui. Între timp situația s-a mai schimbat: celebrul consultant politic Dick Morris spune că amintirea campaniei de bombe false trimise prin poștă liderilor Democrați și cea a masacrului de la sinagoga din Pittsburgh, care afectaseră imaginea lui Trump, s-au estompat. Dimpotrivă, spectrul caravanei cu mii de imigranți care traversează Mexicul și se îndreaptă spre frontiera cu SUA, joacă în favoarea lui Trump.

 

Te-ar putea interesa și: