După o acalmie de câteva luni, după instalarea lui Trump, apele din Marea Chinei de Sud dau iarăși în clocot.

În timpul campaniei electorale pentru Casa Albă, Donald Trump a adoptat un ton foarte ofensiv la adresa Chinei, acuzând-o de practici comerciale neloiale și de „furtul” a milioane de locuri de muncă de la Statele Unite.

Odată ales președinte, Trump și-a mai îndulcit poziția, dat fiind că sprijinul Beijingului este unul capital în rezolvarea dosarului nord-coreean. Mai mult, cele două țări au semnat pe 12 mai un acord privind exporturile americane de carne de vită și de gaze naturale și un altul vizând sectorul financiar.

Cu toate acestea, în chestiunea revendicărilor teritoriale în Marea Chinei de Sud, despre care Beijingul pretinde că este a sa în cvasi-totalitatea ei, în ciuda unei sentințe a Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, administrația Trump a păstrat linia dură stabilită de Obama, scrie Zone Militaire, refuzând politica faptului împlinit și apărând libertatea de navigație în această regiune strategică.

Beijingul a amenajat aici mai multe recifuri din Insulele Spratly și Paracels în scopuri militare, instalând capacități ce pot instaura o zonă de refuz și de interzicere a accesului (Anti-Acces / Area Denial sau A2 / AD). Acest lucru ar avea un impact teribil asupra navigației civile, dat fiind că Marea Chinei de Sud, dat fiind că aceasta este un nod al rutelor esențiale ale comerțului mondial.

În epoca Obama, US Navy a trimis distrugătoare care să patruleze la cel puțin 12 mile marine (cât se întind apele teritoriale) de recifurile acaparate de Beijing, demonstrând astfel că Statele Unite ignoră practic pretențiile teritoriale ale Chinei.

„Aceste revendicări maritime exagerate sunt contrare legilor internaționale, așa cum sunt prevăzute ele de Convenția asupra dreptului mării”, explica Pentagonul.

De la învestirea lui Trump, nici un vas american nu a fost trimis să patruleze în preajma recifurilor revendicate de China. Până în 25 mai. În această zi, distrugătorul USS Dewey a trecut la mai puțin de 12 mile marine de reciful Mischief, care face parte din Arhipelagul Spratly, pentru a demonstra „libertatea de navigație în apele sale contestate”.

Ca în ocaziile precedente, autoritățile chineze au reacționat puternic.

Distrugătorul american a intrat „fără permisiune” în apele teritoriale chineze, a acuzat Lu Kang, purtătorul de cuvânt al Ministrului de Externe de la Beijing, care a subliniat „puternica nemulțumire și puternica opoziție” a Chinei.

Marina chineză a „indentificat nava americană”, a spus Lu Kang, adăugând că, prin acest gest, Statele Unite au „compromis securitatea și suveranitatea” Chinei și ar fi putut provoca incidente navale sau aviatice.

Incidente aviatice de care și așa regiunea respectivă nu duce lipsă. Pe 16 mai, un avion de spionaj american Boeing WC-135 Constant Phoenix a fost interceptat (într-un mod judecat periculos de către Pentagon) de două avioane de vânătoare chineze Su-30.

După o săptămână, pe 23 mai, un avion de patrulare al marinei americane, de tipul P3C Orion, a avut parte de un tratament identic.

Pe 26 mai, a doua zi după ce distrugătorul USS Dewey se apropiase de reciful Mischief, Pentagonul a anunțat că un P3 Orion a fost interceptat de „o manieră neprofesională și nesigură” de două avioane de vânătoare chineze de tip J-10, în timp ce survola Marea Chinei de Sud.

„Vom continua să evaluăm faptele și vom transmite îngrijorările noastre guvernului chinez prin canalele potrivite”, a declarat un purtător de cuvânt.

Ministerul Apărării chineze a avut nevoie de 24 de ore pentru a respinge afirmațiile Pentagonului. „Aceste acțiuni aduc atingere suveranității și securității noastre punând în pericol personalul din ambele tabere. Operațiunea noastră a fost una profesională și sigură.”

După o perioadă de acalmie de câteva luni, apele din Marea Chinei de Sud dau din nou în clocot.

Marea problemă este că nici una dintre părți nu-și poate permite să dea înapoi. Dacă Trump ar accepa acaparările teritoriale ale Chinei, aceasta ar fi o lovitură mortală la adresa imaginii sale de „lider al lumii” pe care încearcă să și-o construiască, așa cum s-a văzut și în recentul său turneu internațional. Mai mult, printre statele care au și ele revendicări în regiune se află aliați strategici ai Washingtonului: Vitenam. Filipine, Malaysia.

La rândul său, China nu poate da nici ea înapoi. Și așa, președintele Xi a fost umilit în Florida, când Trump l-a anunțat că a lansat rachetele de croazieră asupra Siriei tocmai când liderul chinez, aflat în vizită. savura tortul cu ciocolată.

Apoi, Beijingul vede în Marea Chinei de Sud o regiune strategică pe care nu concepe să o lase din mână, chiar sfidând deciziile internaționale, dacă nu vrea să-și compromită ambițiile de putere globală.