Administrația americană este pregătită să facă uz de întregul arsenal – militar, economic, diplomatic – pe care îl are la dispoziție pentru a-și impune supremația în fața colosului Asiatic.

Washingtonul a somat Beijingul să-și demonteze sistemele de rachete desfășurate în Arhipelagul Spratly din Marea Chinei de Sud. Evenimentul s-a produs la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia reuniunii bianuale a Dialogului Diplomatic și de Securitate americano-chinez.

Este primul semn de forță al Americii în fața ocupării ilegale de teritorii și militarizării galopante lansate de China în 2015, într-o zonă cu o uriașă importanță geostrategică.

Observatorii se așteptau ca reuniunea sino-americană să fie dominată de războiul comercial dintre cele două super-puteri. Introducerea în ecuație a factorului militar demonstrează însă că administrația Trump este pregătită să facă uz de întreg arsenalul pe care îl are la dispoziție pentru a se impune în fața Chinei.

„Statele Unite au cerut Chinei să își retragă sistemele de rachete de pe teritoriile aflate în dispută în Insulele Spratly și au reafirmat că toate țările ar trebui să evite să-și regleze diferendele prin constrângere sau intimidare”, se arată într-un comunicat.

Nu mai puțin de alte cinci state – Filipine, Vietnam, Taiwan, Brunei, Malaysia – au ridicat pretenții teritoriale asupra unor părți din această zonă de mare importanță comercială și extrem de bogată în hidrocarburi, despre care China afirmă că face parte integrantă din teritoriul său național.

În 2015, imagini din satelit demonstrau că Beijingul a declanșat vaste lucrări în zonă, turnând nisip și beton peste atolii de corali. Au urmat construcții civile – far, antrepozite, clădiri de locuit – apoi militare – piste de aterizare, radare, silozuri de rachete etc.

În iulie 2016, Tribunalul Internațional de la Haga a decis că pretențiile teritoriale ale Filipinelor asupra unei părți din regiune sunt justificate, însă China a refuzat să recunoască legalitatea deciziei și a continuat lucrările.

Bombardiere pe atoli

Administrația Obama a reacționat timid la ocuparea militară a zonei, timorată de amenințările belicoase ale Beijingului. Venirea lui Trump la Casa Albă a schimbat lucrurile. Noua administrație, prin vocea șefului Pentagonului, James Mattis a notificat regimul Xi Jinping că Statele Unite „vor survola, naviga și opera oriunde o permit legile internaționale”.

În luna iunie, la summitul asiatic pentru securitate de la Singapore, Mattis le-a vorbit celor 28 de miniștri ai Apărării din Asia-Pacific despre amenințarea „militarizării” insulelor pustii și a recifurilor de corali.

„Militarizarea de către China a teritoriilor artificiale din Marea Chinei de Sud include desfășurarea de rachete antinave, rachete sol-aer, instalații de bruiaj electronic și, mai recent, aterizarea de bombardiere pe Insula Woody”, a spus Mattis la vremea respectivă. Și șeful Pentagonului a adăugat: „În ciuda a ceea ce pretinde China, amplasarea unor astfel de sisteme de armament este legată în mod direct de utilizarea lor în scopul intimidării și constrângerii.”

În ultimul an, Statele Unite și aliații săi au efectuat mai multe manevre militare de amploare în Marea Chinei de Sud. Beijingul a primit cu iritare somația americană: „Partea chineză a explicat clar Statelor Unite că ar trebui să înceteze să-și trimită vasele și avioanele militare în apropierea insulelor și recifurilor chineze și să înceteze acțiunile care subminează autoritatea și interesele de securitate ale Chinei”, a declarat sec Yang Jiechi, înalt oficial în Ministerul chinez de Externe.

 

Importanța strategică a insulelor

Prin vecinătatea Arhipelagului Spratly se desfășoară un intens trafic maritim. Pe aici trec anual mărfuri cu o valoare de 3 – 5 trilioane de dolari. Inclusiv un sfert din comerțul mondial cu țiței. Numărul de nave care tranzitează Marea Chinei de Sud este de trei ori mai mare decât cel care trece prin Canalul Suez și de cinci ori mai mare decât cel care traversează Canalul Panama.

În plus, controlul asupra insulelor Spratly și Paracel ar extinde platforma continentală a deținătorului și implicit accesul la importantele resurse de petrol și gaze care se găsesc în subsol.

 

Amenințarea și-a făcut efectul

Vice-premierul chinez Liu He va merge în curând în Statele Unite pentru discuții cu partea americană legate de războiul comercial dintre cele două țări, potrivit unei informații prezentate ieri în exclusivitate de South China Morning Post, important ziar din Hong Kong.

Liu își anulase o vizită la Washington, programată pentru septembrie, din cauza tensiunilor dintre cele două țări.

Liu He este principalul negociator chinez în discuțiile cu partea americană, în tentativa de a pune capăt războiului comercial dintre cele două țări. Interesant este că, în aceeași zi în care Statele Unite au somat China să-și retragă rachetele din Insulele Spratly, Liu a avut o convorbire telefonică cu secretarul american al Trezoreriei, Steve Mnuchin, după cum a dezvăluit The Wall Street Journal, un semnal de dezgheț după multe săptămâni în care negocierile comerciale au fost blocate.

Din iulie, administrația Trump a instituit până acum taxe de import de 10% pe un contingent de mărfuri în valoare totală de 250 de miliarde de dolari. De la 1 ianuarie, taxele pe importul unui contingent de mărfuri chineze în valoare de 200 de miliarde de dolari vor crește de la 10% la 25%.

China a răspuns și ea cu represalii comerciale, instituind taxe pe importuri americane în valoare de 110 miliarde de dolari.

Marele atu al lui Trump

Statele Unite înregistrează un deficit comercial uriaș cu China: în 2017, acesta a fost de 375 de miliarde de dolari. Importurile americane din China au fost de 505 miliarde, iar exporturile de numai 130.

Paradoxal: tocmai aceste cifre îi oferă un avantaj uriaș lui Trump în războiul său comercial cu Xi: dependența economiei chineze de cea americană este de aproape cinci ori mai mare decât dependența economiei americane de cea chineză.

Altfel zis, o ipotetică rupere a relațiilor comerciale dintre cele două țări ar lovi China de cinci ori mai puternic decât Statele Unite.

La începutul acestei luni, Xi Jinping și Donald Trump au avut o discuție telefonică, în care au stabilit o întâlnire bilaterală la summit-ul G20 programat pentru 30 noiembrie – 1 decembrie în Argentina.