Sunt capabile să calculeze în câteva secunde ceea ce nouă ne poate lua o oră întreagă şi simpla lor manevrare necesită timp şi efort. În cele mai multe cazuri, calculatoarele sunt mai rapide şi mai inteligente decât oamenii, însă există şi trucuri pe care doar creierul uman le poate face.

Tehnologia dă rateuri când vine vorba de cuvinte încrucişate. În anii 90, Will Shortz, editorul rubricii de cuvinte încrucişate al New York Times, declara că computerele nu-i vor putea face niciodată mai bine slujba. Michael Littman, un geniu IT a încercat să-i zdruncine teoria când, împreună cu echipa sa, a pus la cale un program de calculator care să rezolve cuvintele încrucişate. În 1999, Littman şi-a înscris programul la cel mai mare concurs de cuvinte încrucişate organizat anual în America, unde a obţinut doar locul 147. De-atunci şi până astăzi, nu s-au mai înregistrat progrese notabile. Răspunsurile maşinăriilor se bazează pe nişte probabilităţi, dar se blochează complet atunci când întâlnesc combinaţii ieşite din comun. Arta veritabilă poate fi creată doar de oameni Wikipedia defineşte arta ca produsul unui proces de aranjare deliberată a unor lucruri cu semnificaţie simbolică într-o manieră care influenţează emoţia. Artiştii de astăzi au însă o sumedenie de unelte prin care-şi pot manifesta eul creator, de la simpla vopsea până la programe digitale precum Photoshop. Aşadar, inteligenţă artificială are doar un rol intermediar, nu este capabilă se producă de una singură emoţie. Culmea, un computer nu va excela niciodată la jocurile video. Un exemplu grăitor este Starcraft, un joc de strategie care implică trei întreceri între diverşi combatanţi. Calculatorul trebuie să dezlege un algoritm complex: 100 de unităţi şi clădiri din care are de ales şi nenumărate opţiuni de a investi în ele. Puterea unui jucător Starcraft se măsoară în acţinui pe minut, iar recordul este deţinut de un korean care a reuşit să realizeze circa 300 de mutări în doar 60 de secunde, lucru uşor de realizat şi de un calculator. Contează însă şi strategia, punctul slab al computerelor.