Trei deţinuţi israelieni de la Penitenciarul Rahova au obţinut în instanţă dreptul de a primi mâncare kosher
- Virgil Burl ă
- 3 octombrie 2015, 14:36
Trei israelieni închişi la Penitenciarul Rahova pentru şantaj şi tâlhărie vor primi zilnic mâncare de tip kosher, pentru care vor plăti ei, după ce Judecătoria Sectorului 5 a obligat, joi, administraţia închisorii să le asigure deţinuţilor acest tip de alimentaţie, decizia fiind definitivă.
Judecătoria Sectorului 5 a obligat administraţia Penitenciarului Rahova să asigure zilnic mâncare de tip kosher deţinuţilor Kastro Charli, Malka Yosef Shamuel şi Erlich Nehmeia, încarceraţi pentru şantaj şi tâlhărie.
"Obligă administraţia Penitenciarului Rahova să permită petenţilor să primească zilnic (cu suportarea costului aferent de către aceştia ) mâncare de tip kosher, în cantităţi necesare a satisface nevoile personale ale acestora (inclusiv mâncare care necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice în vederea încălzirii), să asigure servirea mâncării în aceleaşi condiţii ca şi celelalte persoane deţinute, precum şi să asigure condiţii de păstrare a mâncării pentru zilele în care aceasta nu poate fi livrată", se arată în minuta instanţei. Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.
Rețetă originală
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Rahova, Gabriela Livadariu, a declarat pentru Mediafax că se fac toate demersurile necesare pentru a asigura acest tip de hrană deţinuţilor. De asemenea, Gabriela Livadariu a precizat şi că se ia în calcul şi varianta să fie create condiţiile necesare preparării mâncării kosher de unul dintre deţinuţii de cult mozaic.
"La nivelul unităţii s-a asigurat alimentaţie în care a fost exclusă carnea de porc, la solicitarea deţinuţilor", a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Rahova.
Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Kastro Charli la 17 ani şi şase luni de închisoare, iar pe Malka Yosef Shamuel şi Erlich Nehmeia la câte 15 ani de închisoare. În acelaşi dosar Simhon Efraim Atzmon a primit 10 ani şi nouă luni de închisoare, Mihai Mila- şapte ani de închisoare, iar Zadok Beg- cinci ani de închisoare. Decizia a fost cotestată de inculpaţi, iar apelul este judecat la Curtea de Apel Bucureşti.
Fapte grave
Simhon Efraim Atzmon a fost trimis în judecată, în aprilie 2014, de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, tâlhărie şi şantaj în formă continuată. Kastro Charli a fosta acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie, fals în înscrisuri sub semnătură privată, şi şantaj în formă continuată, iar Malka Yosef Shmuel de constituire a unui grup infracţional organizat, tâlhărie şi şantaj în formă continuată.
Erlich Nehemia a fost deferit justiţiei pentru constituire a unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la tâlhărie, tâlhărie, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi şantaj în formă continuată, iar Mihai Mila, cetăţean român, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi şantaj. Zadok Beg a fost trimis în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la tâlhărie.
Amenințări cu pistolul la cap
Potrivit procurorilor, în noaptea de 3 iunie 2013, inculpaţii, prin ameninţare cu o armă de foc, au lipsit-o de libertate pe partea vătămata MH, obligând-o ca în schimbul eliberării să plătească două milioane de euro. "Din această sumă, inculpaţii au încasat 400.000 de lei sub forma unui contract de prestări servicii pe care partea vătămată a fost obligată să îl semneze. Ulterior încasării sumei menţionate, inculpaţii au continuat să exercite presiuni asupra părţii vătămate pentru a o determina să plătească diferenţa", susţine DIICOT. De asemenea, arată anchetatorii, în perioada februarie - martie 2012, inculpaţii au constrâns-o prin ameninţare pe partea vătămată R. G. O. să le dea 80.000 de euro. "Totodată, există suspiciuni că, în perioada iunie - august 2012, inculpaţii prin ameninţare, au deposedat-o pe partea vătămată M. D. de un autoturism şi un ceas din aur, continuând ulterior presiunile asupra acesteia în scopul obţinerii sumei de 60.000 de euro. În perioada noiembrie 2012 - aprilie 2013, prin ameninţări repetate, inculpaţii au constrâns părţile vătămate C.M şi C.S să le remită suma de 513.000 euro, o parte din bani fiind încasaţi sub forma unor contracte fictive de împrumut şi vânzare cumpărare", mai susţin procurorii de la crimă organizată.