”Nu nenorocirile, crimele, boala sau moartea sunt cele care ne îmbătrânesc și ne ucid, - spunea Virginia Woolf -, ci felul în care privesc și râd oamenii sau urcă scările omnibuselor.”

Astfel, extrapolând, s-ar putea traduce prin faptul că poate, nu ne-ar deranja că o ducem mai rău decât vecinii de-ai noștri, dar ceea ce doare este  memoria scurtă, uitarea, care pare că devine vocație națională. Uităm parcă predestinat istoria, vorbele și faptele înaintașilor, fiind absorbiți doar de de propria persoană, în timp ce trăim un prezent iluzoriu. ”Ca o imensă scenă Transilvania”, își intitula, atât de frumos, criticul şi istoricul literar Mircea Zaciu una dintre valoroasele lui cărți. ”Profesorul” era, în adevăratul sens al cuvântului, o figură exemplară de om şi de scriitor,  - unul reprezentativ pentru ceea ce s‐a tot aproximat ca emblemă a spiritului ardelean, definit şi reamintit ca atare în exerga volumului, în formularea rămasă celebră a lui Lucian Blaga: „A fi ardelean înseamnă a duce un gând până la capăt” -, cum se arată în chiar prezentarea volumului. Căci Zaciu aparținea, în chipul cel mai profund acestui spaţiu al spiritualităţii româneşti, și ”de care, așa cum adevărat scria  Ioan Pop, s-a simțit legat „prin ascendenţă şi formaţie” şi în a cărui valoare emblematică a crezut; nu neapărat întorcându‐se spre trecut pentru a‐l idealiza şi mitiza – cum se mai întâmplă adesea –, ci încercând să tragă din faptele acestui ţinut învăţături pentru vremea noastră: provincia patetică şi gravă a României apare interogată în multiplele ei faţete creatoare pentru a provoca răspunsuri de care avem nevoie acum.  Așa scriam într-un text mai vechi, la apariția Jurnalului marelui cărturar. Acum reiau toată această problematică, fiindcă am impresia, (și nu numai eu), că Transilvania este în pericol major. Din ce în ce mai insignifiant, ceeace pe vremea profesorului puteam numi ”spiritul transilvan” e pe cale de dispariție. România are a șasea cea mai mare populație din Uniunea Europeană și a patra cea mai mare populație rurală. Are, adică, a șasea cea mai mare piață pentru mâncare și al patrulea cel mai numeros potențial uman pentru agricultură. Mai bine de jumătate din populația României (10,225 milioane de persoane) locuiește la țară, cea mai mare pondere de pe continent. Cu toate astea, adevărul din teren va arăta altfel poate, în mai puțin de 10 ani. Liberalizarea vînzării pământului către străini (citește - Ungaria), va duce la ciopârțirea în fapt, României. Acțiunea va intra în istorie, cu siguranță  legată de legea promovată de ministrul agriculturii din echipa Orban, ”liberalul” Oros (sau Orosz?). Pe de altă parte, presiunea Ungariei asupra Transilvaniei devine tot mai puternică, iar răspunsul României lipsește cu desăvârșire. Practic, Transilvania și transilvănenii sunt striviți între ”coguvernarea” maghiaro-română, existentă, dar nu oficial, pe de o parte, iar pe de alta, de o guvernare distructivă de la București. E un fapt real și vizibil că politicienii ”exportați” din Transilvania la București, cu foarte puține excepții, uită de unde au plecat. Cei mai mulți dintre ei par să-și piardă o dată cu aterizarea pe aeroportul Otopeni și bruma de patriotism, de moralitate și bun simț pe care păreau, pe vremea când erau acasă, în orașele lor din Transilvania, să o aibă. Pe de altă parte, așa cum am mai scris, (degeaba, se vede!), până acum câțiva ani UDMR mai păstra în conducerea lui intelectuali veritabili, precum Marko Bela și cei din jurul său având, în componența sa urmași ai gândirii grupării din jurul revistei „Erdelyi Helikon”, se mai putea spera la un fel de normalitate. În prezent pare că totul este pierdut. Înființată în 1928 de fostul ministru de externe al Ungariei revenit în 1926 în România, Miklos Banffy, a luat ființă o altă grupare, care s-a pronunțat pentru apropierea reală între maghiari și români. Grupării din jurul „Erdelyi Helikon” îi datorăm una dintre cele mai complexe încercări de schimbare de paradigmă în relațiile dintre români și maghiari. Transilvanismul, căci despre acesta este vorba, susținea ideea unui destin comun al românilor, maghiarilor și al sașilor, de unde și necesitatea unei apropieri autentice, văzut ca o necesitate istorică impusă de specificul acestei regiuni. Dar, o dată ce intelectualii au plecat din fruntea UDMR, fiind înlocuiți cu ceea ce putem numi ”conducerea veterinarilor”, spiritul Helykon a fost cenzurat. UDMR, sub zodia veterinarilor are alte interese. Pentru că veterinarul-șef este, am uitat să spun, și filosof… Cei care se referă cu admirație la acest grup politic de presiune, UDMR, care își spune în afara legii ”partid politic”, deși este o organizație culturală, numindu-l ”partid balama”, greșesc fundamental. Un adevărat ”partid balama” nu face altceva, decît să susțină, fără prea mari pretenții, un partid, sau o coaliție aflată în impas de procente, să se poată guverna legitim o țară.  Invocam la începutul textului  ”blestemul” amneziei care pare să nu se mai termine, pentru poporul nostru. Zodia uitării poate fi distrusă prin readucerea problemelor în actualitate. Să ne re-amintim, deci : UDMR a intrat la mustață în Parlamentul European, cu 5,26%, dar și cu un număr-record de voturi față de ultimii ani, în ciuda mobilizării masive a electoratului românesc, ceea ce în mod normal face inexplicabil acest scor. La o prezenta de peste 50% la europarlamentare, UDMR n-ar fi avut în mod normal nici o șansă să depășească pragul de 5%, având în vedere că numărul alegătorilor maghiari este fix. Cu cât votează mai mulți români, cu atât procentul UDMR este mai mic iar la o prezentă de peste 40% șansele de a depăși pragul scad dramatic. Totuși, cum s-a întâmplat această mizerie? UDMR a fost votat inexplicabil de mii de oameni în județele fără comunitate maghiară din Moldova și sudul țării, prin direcționarea de voturi de la PSD și PNL. Mai precis: în județele cu puțini etnici maghiari, PSD și PNL au trimis cetățeni de etnie română ca delegați în numele UDMR în secțiile de vot. Acești delegați au avut ca sarcină să voteze cu UDMR. presa a scris în detaliu despre această măgărie. Fapt rămas necercetat de nici o instituție care ar fi avut obligația să facă asta… Pare clar de ce ar fi făcut cele două partide acest gest, prostesc. Au preferat să aibă un UDMR mai departe legat de București, pe post de prostituată, decât să-l izoleze și să-l facă tot mai dependent de Budapesta. Cât de prost să fii, să nu știi că această dependență nu poate fi niciodată anulată, fiindcă politica Budapestei, pentru realizarea autonomiei Transilvaniei în România se face de mult, prin acțiunile UDMR, singurele pe care aceștia le fac, ca participație ”onestă” la mai binele românilor și României, ai cărei cetățeni sunt. Acum, aceste eforturi au fost dublate de această ”coguvernare” între Victor Orban și guvernele româniei, acceptată tacit de cei ce conduc România. Și totul, la lumină. Sunt multe site uri care evocă acțiunile Budapestei în Transilvania. Răspunsul politic al țării noastre lipsește cu desăvârșire, astfel că transilvăneanul prins ca într-o menghină între asaltul lui Viktor Orban și nepăsarea vinovată a Bucureștiului este din ce în ce mai abitir împins să găsească o a treia soluție pentru a se proteja și conduce. Apar noi instituții paralele, cum ar fi cluburile sportive finanțate din Ungaria. Și paralelismul deja existent se adâncește, căci acesta e scopul la care se pare că Guvernul României achiesează, încă pornind de la programul pentru grădinițe. Când apare o nouă grădiniță, în general ea e destinată numai copiilor maghiari. Dar este important de subliniat că asta au dorit mereu liderii maghiari transilvăneni. Iar ei se bucură de sprijinul deplin al guvernului ungar.  Mai mult, fiindcă este în actualitate primirea de către România a refugiaților afgani, dacă va exista o opoziție față de acest gest umanitar, avem o posibilă explicație. Conform jurnalistului maghiar, rasismul este alimentat de Ungaria. În centrul acestei politici se află controlul a ceea ce etnicii maghiari din România – și din alte părți – citesc și ascultă. De fapt, cei mai mulți dintre maghiari consumă știri al căror conținut provine din Ungaria. Dintre cele cinci cele mai vizionate canale de televiziune care se pot urmări în Transilvania, patru sunt controlate de guvernul maghiar. Dacă Székelyhon, cumpărat de Erdélyi Médiatér Egyesület cu bani din partea guvernului maghiar, este cel mai popular portal printre maghiarii transilvăneni, al doilea este Maszol.ro, deținut de UDMR. Directoarea de la Maszol.ro este soția șefului de cabinet al liderului UDMR, Kelemen Hunor. “Partidul nu trebuie să sune la redacție dacă dorește să ceară ceva”, a declarat o sursă apropiată portalului. Potrivit unui studiu al lsociologui Tamas Kiss, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, maghiarii din Transilvania petrec de două ori mai mult timp urmărind canalele din Ungaria – în medie 100 de minute zilnic –  comparativ cu cele în limba română. “Consumul de presă și integrarea maghiarilor transilvăneni în spațiul mediatic transnațional de limbă maghiară este unul dintre cele mai importante mijloace instituționale în vederea unificării virtuale a maghiarilor răspândiți în întreaga lume” notează Kiss, într-un studiu din 2018. Cercetătorul a declarat că influența radioteleviziunilor maghiare a fost evidentă în sporirea ostilității maghiarilor transilvăneni față de migranții și refugiații majoritar musulmani care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu, Africa și Asia – un flux pe care Orban a încercat să-l oprească în Ungaria ridicând garduri la frontieră și lansând avertismentele înfricoșătoare despre soarta “Europei creștine”. “În România nu a existat niciodată o puternică propagandă anti-migrație”, a spus Kiss. “Dar, aici, rasismul a fost mereu puternic împotriva romilor, de exemplu. Rasismul instrumentat acum politic și alimentat din Ungaria face ca xenofobia să fie extrem de puternică în anumite părți din Transilvania”. În 2017, au apărut niște imagini video online de la o grădiniță transilvăneană, unde, în cadrul unui carnaval, un băiețel costumat în polițist și înarmat se bătea cu o fetiță care juca rolul unei refugiate siriene care avea un copil. Apoi, în 2018, locuitorii dintr-un oraș transilvănean au chemat poliția la apariția unui grup de turiști israelieni, care fuseseră luați drept migranți ilegali. Ca o consecință a dominației Ungariei asupra consumului mediatic, dacă principalul partid politic maghiar din România, UDMR, dorește să ajungă la alegători, el trebuie să apeleze la posturile maghiare, sporindu-și astfel dependența de guvernul maghiar. ”Învățământul de la grădiniță până la universitate, cluburile sportive, instituțiile culturale și presa: toate pot fi folosite doar în limba maghiară și numai pentru unguri.”- a declarat Kiss într-un interviu acordat BIRN. (Balkan Insight) (va urma)