Ocazional, nu reușesc să-mi înfrânez puseurile idealiste, chiar dacă sunt perfect conștient de riscul de a părea naiv, sau insuficient de informat asupra realităților românești. Credeți-mă, sunt perfect lucid, însă o doză de idealism, alimentarea iluziei că România are un electorat matur, cu o conștiință civico- politică solidă, cu un nivel ridicat de implicare, este o ședință de psiho- terapie eficientă în combaterea resemnării.
Adoptarea sistemului de vot uninominal într-un singur tur m-a făcut să mai visez un pic cu ochii deschiși. Știu, am foarte puține motive să o fac. Despre bubele acestuia s-a scris deja foarte mult. Sistemul alterează grav rezultatele votului popular, umflă (la capitolul mandate) scorul celui clasat pe primul loc, sau pe al doilea, și risipește voturile celor de pe locurile inferioare, care nu vor avea reprezentați în parlament.
Cu siguranță, niciun partid nu are dreptul moral să se plângă de introducerea lui. Să încerce să se victimizeze. PDL și PSD au vrut să-l adopte, când erau împreună la guvernare, pentru a îngropa PNL. Acum PDL nu mai vrea. E în opoziție, deci e victima perfectă. PSD îl vrea. Când era în opoziție, nu era de acord cu el. PNL l-a respins când era în opoziție. Acum că s-a întors la putere îl vrea, pentru a îngropa PDL. Niciun partid nu dă doi lei pe principiul reprezentativității, deși anularea acestuia alterează calitatea democrației din România.
Ar mai fi dezavantaje, dar prefer să nu intru în amănunte. Există suficienți specialiști în sisteme electorale, care pot furniza analize de calitate. Dacă, bineînțeles nu au accesat vreun program POSDRU și așteaptă în aceste zile cofinanțarea de la guvern. Sau dacă UE nu suspendă plățile. Nu de alta, dar liderii USL i-au anunțat deja pe oengiști că, dacă vor ajunge la putere, va curge lapte și miere în conturile celor care, culmea, luptă pentru respectarea principiilor democratice în România.
Există însă și un lucru bun în această periculoasă tentativă a USL de a fragiliza la maxim opoziția. Tentativă, repet, legitimată în trecut de Traian Băsescu și PDL. Noul sistem electoral permite intrarea în parlament a unor independenți. Pragul electoral de 5% a fost eliminat, astfel că aceștia nu au nevoie de multe voturi la nivel național, imposibil de obținut în lipsa aparatului de campanie al unui partid. La toamnă, un candidat independent la Parlament va câștiga dacă va lua cele mai multe voturi în colegiul său.
S-ar putea să fiu prea idealist, dar mie mi se pare că este ocazia perfectă de a mai scăpa de specimenele care populează astăzi Parlamentul. Să zicem că în colegiile rurale victoria unor independenți este aproape imposibilă. Mașinăria de partid, care împarte în stânga și- dreapta (mă refer la orientările partidelor) zahăr , ulei, carne și, uneori, câte-o sticlă de vin, este infailibilă.
Ce îi împiedică însă pe alegătorii tineri, din mediul urban, informați, sătui de halul în care arată ”clasa noastră politică” să vină la vot și să voteze un independent de ispravă. Și, de ce nu, să se implice ca voluntari în campania acestora, să-l promoveze din ușă-n ușă, să-i păzească urnele de vot în ziua alegerilor, pentru ca Sistemul să nu le fure voturile. Nu să aleagă un ”independent vopsit”, legat cu fire invizibile de mafia partidelor, ci unul care vrea să facă treabă și care, mai ales, a demonstrat în trecut, că este în stare.
Cineva cu profilul lui Nicușor Dan, pentru care, din păcate, bătălia pentru Primăria Capitalei este un război prea mare. Într-un colegiu uninominal cu câteva zeci de votanți e mai ușor. 100 de figuri proaspete, morale și competente în viitorul Parlament și procesul de primenire a clasei politice românești va demara în trombă. Chiar și 50 sunt suficiente. Pentru asta este necesar (precum în anecdota cu cel care se ruga la Dumnezeu să câștige la loto, iar Dumnezeu l-a sfătuit să cumpere totuși un bilet) ca electoratul dezamăgit să voteze. Chiar dacă acum are impresia că un vot antisistem este o loterie, în care șansele de câștig sunt minime.
Recomandările noastre
