Ion Caramitru a pus in scena o opera moderna despre dragoste si moarte, cu tripla distributie in Capitala Culturala Europeana.

Trei seri la rand, incepand de azi, „Tragedia lui Carmen”, in regia lui Ion Caramitru, se va juca in curtea Muzeului de Istorie de la Sibiu, Capitala Culturala Europeana unde nu exista o Opera.

Spectacolul din aceasta seara este asteptat cu mare nerabdare si fiindca la premiera care a avut loc pe 12 iulie s-a intrat mai ales cu invitatii, iar numarul doritorilor a fost atat de mare incat sute de oameni au ramas dincolo de portile muzeului, fiind nevoiti sa priveasca spectacolul proiectat pe zidul cladirii.

Cu casa inchisa

Ion Caramitru, presedintele UNITER, a pus in scena nu „Carmen” de Bizet, ci varianta sa moderna, „Tragedia lui Carmen”, scrisa de Peter Brook, Marius Constant si Jean-Claude Carriere. „Tragedia lui Carmen” s-a jucat prima oara in 1981 la Paris, iar in 1993 Ion Caramitru a montat-o la Belfast, unde s-a jucat cu casa inchisa si s-a bucurat de cronici favorabile.

„M-am apropiat fara sfiala de aceasta lucrare. De la prima lectura, am simtit ca sunt compatibil cu substanta ei. Ritmul, vioiciunea, senzatia de autenticitate, de teatru adevarat m-au cucerit instantaneu”, marturiseste Ion Caramitru.

„Tragedia lui Carmen” pastreaza o parte a ariilor originale din „Carmen”, acestea fiind insa presarate cu insertii de proza, menite sa imbogateasca si sa lege actiunea.

Spectacolul este cantat in limba franceza, dar pasajele de proza sunt in romana, astfel incat spectatorilor le este mai usor sa urmareasca firul povestii lui Carmen si jocurile lui Amor. „Tragedia lui Carmen” difera de „Carmen” si prin faptul ca accentueaza tragicul din viata eroinei: la final moare si Escamillo, ucis de taur.

„Decoruri” vechi de 700 de ani

Spectacolul de la Sibiu, gandit special pentru programul „Sibiu 2007”, este realizat cu trei distributii si se joaca in aer liber, intre zidurile Muzeului de Istorie, dupa lasarea noptii, de la ora 22.00. Locatia neconventionala a fost aleasa nu numai datorita frumusetii sale, dar si acusticii deosebit de bune.

„Sibiul nu are la ora actuala un spatiu adecvat pentru opera. Dar aici gasesti spatii cum rar gasesti in Europa. In curtea Muzeului de Istorie este o acustica naturala cum rar se poate gasi in lume”, a spus Ion Caramitru.

Pentru a pune in valoare frumusetea locului, regizorul a ales sa se renunte la mare parte din decor si sa mizeze mult pe lumini si pe sunet. Artistii joaca direct pe pavajul de piatra, iar in spatele lor se vad zidurile vechi de aproape sapte sute de ani, luminate de focuri.

Vocile nu au nevoie de amplificare, iar instrumentistii care ii acompaniaza sunt cei de la Orchestra Metropolitana de Camera din Bucuresti, condusa de Tiberiu Soare, dirijor de numai 30 de ani. Toti artistii implicati sunt, de altfel, foarte tineri.

Copiii actori

Inedita este participarea unui grup de copii care o insotesc pe Carmen si se joaca de-a luptele cu taurii. Sunt opt copii cu varste intre 8 si 14 ani, de la Centrul de Plasament Agarbiciu.

„Spre deosebire de libretul initial, am inventat niste personaje noi, un grup de copii, care o insotesc pe Carmen”, spune Caramitru, care a explicat ca a ales micutii actori din centrul de plasament fiindca nu avea sens sa tina pe drumuri niste copii din Bucuresti. In schimb, cei din Sibiu au mers in excursie in Capitala, unde au avut parte nu numai de repetitii, dar si de strand, si de plimbare.

Organizatorii spun ca sunt pregatiti si sa joace pe scena Teatrului National „Radu Stanca”, in caz de vreme nefavorabila, dar spera sa nu fie cazul, fiindca s-ar pierde mult din farmecul reprezentatiilor sub cerul liber.

Carmen ori trei, in distributie

Pentru ca jocul in aer liber, dupa caderea noptii, presupune pericole pentru sanatatea artistilor, Ion Caramitru a pregatit o tripla distributie. Carmen este interpretata de Oana Andra, Florentina-Irina Onica si de Claudia-Andreia Deleanu, iar rolul lui Escamillo este jucat de Iordache Basalic, Ionut Pascu si Stefan Popov.

Pentru Don Jose exista numai doi interpreti: Vlad Mirita si Razvan Sararu. Pasajele de proza sunt interpretate de Silviu Biris, Eugen Cristea si Vasile Calofir. Spectacolul este un proiect al UNITER in cadrul programului „Sibiu, Capitala Culturala Europeana”, iar intrarea este gratuita. Fiindca sunt disponibile numai aproximativ trei sute de locuri, sunt necesare rezervari de la Agentia Teatrala.

Pictura in strada

Dumitru Gorzo si-a scos taranii la bataie

Arta urbana se dezlantuie la Sibiu. Artistul plastic Dumitru Gorzo si-a scos lucrarile la bataie, intr-un scuar dedicat skaterilor, asteptand ca ele sa fie completate cu alte desene sau chiar mazgalite.

Ceea ce s-a si intamplat: invitati la creatie, „artistii anonimi” sibieni au completat desenele de pe cele 38 de panouri metalice, reprezentand figuri de tarani, insa asa cum s-au priceput, cu fel si fel de mazgalituri, unele destul de obscene.

Intr-un mod inedit, expozitia Gorzo intitulata „Punct de colectare a artei” s-a vernisat ieri, la trei saptamani dupa expunerea panourilor. Adica, dupa ce arta a fost „colectata”. Experimentul continua.

Taranul actual, cu bascheti

Scuarul este situat in centrul Sibiului, in apropierea teatrului, intr-o intersectie cu mare vizibilitate. Aici se aduna seara skaterii si fac fel si fel de cascadorii. De jur-imprejur au fost amplasate panourile cu picturile lui Dumitru Gorzo.

Stilul artistului este usor de recunoscut: sunt reprezentate figuri de tarani, mai ales batrani cu palarii botite si batrane cu batic in cap si papornite in maini sau cu ligheanul cu rufe la picioare, dar si tatici sau mamici cu pruncii in brate. Panourile creeaza un adevarat peisaj rural actual, fiindca taranii poarta, intocmai ca in realitate, bascheti sau cizme de cauciuc ori pulovere cu model.

Scopul proiectului „Punct de colectare a artei”, parte a programului „Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007”, este sa incite creatorii anonimi sau underground sa se exprime, cu interventii care tin de arta urbana, „ilegala” chiar, de la graffiti pana la simple mazgalituri.

„Exista o discutie larga despre ce ai voie sa faci pe peretii unui oras. Daca peretii orasului sunt interzisi, atunci unde ai loc? Am decis sa ies cu propriile lucrari in strada si sa le las la... sa zic „completat”?. E un fel de invers al zonei de pop-art, care aduce de afara afisele botite in galerie”, a explicat ieri Gorzo.

„Maneaua ucide!”

Ce-au gasit artistii strazii sa completeze pe langa desenele lui Gorzo? Deocamdata, mai mult mazgalituri. Cineva si-a lasat „mottoul” pe mai toate panourile: „Maneaua ucide!” e scris cu marker negru langa aproape toate portretele de tarani.

Altcineva a pus in gura personajelor, in „bule” gen Catavencu, fel si fel de injuraturi. „Bag p... in ia de bautura!”, blesteama cu naduf o batrana. Un alt desenator anonim i-a desenat creasta punk unei babute, iar altul i-a innegrit un ochi unui taran, transformandu-l in pirat.

„Absolut toate manifestarile de strada, fie ca tin de scris, de desen, de simple mazgalituri, sunt o forma de arta. Ma bucur ca exista o reactie”, declara Gorzo.

Tarani plimbati in lume

Proiectul se incheie la inceputul lunii septembrie. Ce o sa faca apoi artistul cu creatiile sale imbunatatite de anonimi? „Le iau, le folosesc cumva.” De altfel, Gorzo va merge la Luxemburg, Capitala Culturala Europeana partenera a Sibiului, unde va expune la Kulturfabrik.

„Punct de colectare a artei” face parte dintr-un proiect mai mare, numit „Invazia”, care are ca personaje centrale taranii. Despre ei, Gorzo spune ca ii plimba „cu dragoste, peste tot in lume”. Dumitru Gorzo se bucura in demersurile sale de sprijinul Livianei Dan, critic de arta si curator la Muzeul Brukenthal.

Cat despre reactia strazii, pe cat de entuziasti sunt unii, pe atat de revoltati sunt altii. „N-apoi, tineretul asta!... N-ai ce-i mai face!”, exclama ieri un batran nimerit la vernisaj care, intamplator, arata de parca s-ar fi incarnat din unul dintre personajele de pe panouri. (Veronica D. Niculescu)

Tabara

Artistii in resedinta lui Brukenthal

Dumitru Gorzo este unul dintre cei zece artisti care participa, in perioada 1-10 august, la tabara de creatie de la Avrig. Desfasurata in Resedinta de Vara „Samuel von Brukenthal”, tabara este organizata de firma REHAU.

Cei zece tineri, Dumitru Gorzo, Marius Bercea, Dan Maciuca, Gili Mocanu, Sebastian Moldovan, Kristina Ratiu, Marius Suciu, Veres Szabolcz, Mirela Traistaru si Bogdan Tucudean, au fost selectati in martie, la Viena. Cele mai bune trei lucrari vor fi recompensate cu premii in valoare de 3.000 euro. La Avrig, azi si maine au loc ateliere deschise, cu public.