Atât se estimează că au plătit editorii români în 2007 pentru publicarea unor autori străini.
Într-o ţară în care vânzările spectaculoase sunt încă excepţii, pretenţiile celor care acordă drepturile de traducere sunt pe măsură. Adică incomparabil mai mici decât în Occident. În ultimii trei ani însă, sumele cerute editorilor români pentru dreptul de a publica un titlu străin au crescut considerabil şi, în cazul bestsellerurilor, s-au dublat. Pentru a traduce o carte se parcurg următorii paşi: după obţinerea acordului de publicare se încheie un contract şi se achită un avans - de obicei, valoarea primului tiraj preconizat. La acest avans se adaugă treptat sumele pentru drepturile de autor (roialităţi), calculate pe baza preţului şi a numărului de exemplare vândute. „În 2006, suma avansurilor la contractele încheiate prin agenţia noastră se ridică la aproximativ 700.000 euro, iar în 2007 la 800.000 euro, la care se adaugă, fireşte, sumele de roialităţi, care pot ajunge anual la 100.000 euro. Socotind şi contractele încheiate direct sau prin alte agenţii, se poate aproxima că în 2006 sumele plătite de editorii români au atins 1,8 milioane de euro, iar în 2007 au depăşit 2 milioane de euro“, estimează Simona Kessler, managerul celei mai mari agenţii literare autohtone, Simona Kessler International Copyright Agency.
Departe de Occident Pretenţiile au crescut după integrarea în Uniunea Europeană, iar bestsellerurile reclamă un tratament special, spune Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction: „În ultimii ani, cu cât se apropia intrarea în UE, avansurile creşteau şi ele. Dacă în 2005 avansul era în jur de 60% din valoarea copyrightului pe primul tiraj, în 2007 a ajuns, în cazul bestsellerurilor, la 90% şi 100%“. La o piaţă de circa 80 de milioane de euro - dublu faţă de acum cinci ani - şi procentele negociate cresc. „Procentajul minim oferit ca drepturi de autor este de 7% din valoarea ediţiei respective şi este direct proporţional cu volumul vânzărilor. Iar avansul este de minimum 700 de euro, mult mai mic faţă de ţările din Occident şi chiar faţă de ţările din jur, cum ar fi Ungaria. Tendinţa e de creştere“, explică Livia Stoia, directorul Agenţiei Literare Sun. „Comparaţia cu Occidentul e mai bine să nu o facem, pentru că un avans plătit de o editură pentru un roman poate face cât toţi banii plătiţi de toţi editorii români întrun an sau chiar de patru ori mai mult“, adaugă Simona Kessler, care oferă şi un exemplu: Elizabeth Kostova a primit de la britanici două milioane de dolari avans pentru „The Historian“/„Colecţionarul de istorie“ (RAO). 25.000 de dolari pentru Hemingway
Una dintre cele mai costisitoare achiziţii de anul trecut este opera lui Ernest Hemingway, pentru care Polirom a plătit 25.000 de dolari doar ca avans. Cu avocatul familiei scriitorului s-au purtat şi cele mai crâncene tratative. „Negocierile au durat câteva luni. În general, lucră m prin intermediul agenţilor sau subagenţilor literari. Sunt foarte rare cazurile în care negociem direct cu autorul“, declară Bogdan Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei Biblioteca Polirom.
Dacă, în trecut, negocierile se purtau mai mult direct, acum editurile sunt forţate să se înscrie la licitaţii. Iar competiţia i-a făcut pe unii dintre ei să se retragă. „În 2008, majoritatea titlurilor achizi- ţionate de Humanitas Fiction a fost în urma unor licitaţii“, spune Denisa Comănescu, iniţiatoarea colec- ţiei „Raftul Denisei“. Una dintre reuşitele colecţiei este „Memoriile unei gheişe“, vândută în 80.000 de exemplare, în aproape doi ani. INTERMEDIARI
Agenţii negociază
Agenţia Literară Sun lucrează cu circa 100 de edituri româneşti, iar în cinci ani de la înfiinţare a dus la bun sfârşit 1.050 de contracte. „Numărul contractelor a crescut, de la an la an, cu mai bine de 200%“, afirmă Livia Stoia. Mai vechea agenţie a Simonei Kessler a adus pe piaţa românească câteva mii de titluri. „De la înfiinţarea agenţiei, în 1994, am încheiat peste 3.000 de contracte, dar având în vedere că multe dintre ele sunt încheiate pentru mai multe titluri ale aceluiaşi autor, estimez, la o medie de două titluri per contract, că am vândut peste 6.000 de titluri“, calculează Simona Kessler.
PROMOVARE Autorii români, pe cont propriu Dacă în a negocia titluri, experienţa agenţiilor e deja testată, în a reprezenta autori români în străinătate, e abia la început. Agenţia Sun a Liviei Stoia promovează peste hotare nume ca Neagu Djuvara, Principele Radu Duda, Anca Maria Mosora, Petre Dătculescu, Victor Neumann, iar cea a Simonei Kessler, pe Filip Florian. „Nu mă pot angaja moral să-i reprezint pe «bandă rulantă» nici pe cei care au dobândit deja recunoaştere la noi, nici tinerele talente la începutul carierei lor literare, din două motive: nu am nici timpul necesar pe care-l solicită «păstorirea» unui autor, şi nici entuziasmul nu vine la comandă“, afirmă Simona Kessler. În relaţiile cu editorii locali, scriitorii români se descurcă singuri, iar procentul oferit din vânzări depinde de abilitatea lor de a negocia: merge de la 7% până la 12%-14%, în cazul celor mai bine vânduţi. „N-aş putea spune că pretenţiile materiale ale autorilor români au crescut în ultimii ani. Motivaţia principală a lor este alta, cea de a-şi publica opera“, conchide Livia Stoia.
Recomandările noastre
