Tudorel Toader a declarat că va fi reprezentat la proces şi că nu va participa la şedinţa de judecată, menționând că, în viziunea sa, raportul de evaluare nu este un act administrativ, intrucat nu produce efecte, ci este parte a unei proceduri. Ministrul Justiţiei a mai spus că ar putea fi o problemă de competență a instanței.

Augustin Lazăr consideră că propunerea formulată de Tudorel Toader de revocare a sa din funcţie este una nelegală, întrucât ministrul Justiţiei ''nu are competenţa funcţională de a evalua personal procurorii cu funcţii de conducere'', şi solicită Secţiei pentru procurori a CSM să emită un aviz negativ în cazul acestui demers.

„Cu referire la propunerea de revocare formulată de ministrul Justiţiei, (…) solicit Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii emiterea unui act negativ, întrucât propunerea este nelegală, raportul de evaluare şi rezultatul acestuia – propunerea – sunt vădit nelegale, iar motivele pentru care s-a cerut revocarea din funcţie sunt nelegale şi netemeinice. Propunerea este vădit nelegală, întrucât ministrul Justiţiei şi-a arogat în mod abuziv competenţa de a evalua profesional procurorul general, nu a respectat dispoziţiile legale privind evaluarea profesională a procurorului general, a invocat motive prin care şi-a depăşit atribuţiile legale şi a încălcat dreptul la apărare în această procedură vădit nelegală şi părtinitoare. (…) Propunerea de revocare este nelegală, pentru că ministrul Justiţiei nu are competenţa funcţională de a evalua personal procurorii cu funcţii de conducere, această competenţă aparţine Secţiei pentru procurori a CSM”, a declarat Lazăr, la şedinţa Secţiei pentru procurori.

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedura de revocare din funcţie a procurorului general.

Ministrul Justiţiei a enumerat atunci 20 de puncte privind activitatea procurorului general, printre care: probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii; discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului; contestarea deciziilor Curţii Constituţionale; neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului; modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.

Tudorel Toader mai declara că dosarul de candidatură depus în anul 2016 de procurorul general Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.

De asemenea, Toader afirma că în dosarul de candidatură de la MJ se afla o ordonanţă de clasare pe numele preşedintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a descoperit că această ordonanţă nu a fost întocmită de Augustin Lazăr, ci de un alt procuror, Cristian Lazăr.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.

 

Te-ar putea interesa și: