Această replică-chinezărie a Titanicului va fi piesa de rezistență a unui mare parc de atracții din orașul Suining, aflat în provincia Sichuan, în inima Chinei, relatează Ouest-France. Comandat în 2015 de către grupul energetic Seven Star Energy investment Group, Titanicul chinezesc a fost realizat de către constructorul naval Wuchang Shipbuilding și reprezintă un proiect de 150 de milioane de dolari.

O sumă echivalentă celei cheltuite pentru construcția adevăratului Titanic. Pentru acest proiect ambițios, grupul chinez și-a justificat alegerea de a construi o replică, în centrul Chinei, departe de ocean. „De ce aici? Pentru că Titanicul vorbește tuturor. Imaginea sa nu aparține unei țări anume. Așa cum SUA au făcut Kung Fu Panda sau Mulan, Titanicul reprezintă o valoare universală”, explica, în 2016, PDG-ul Seven Star Energy, Su Shaojun.

Naufragiu în 6D

 

Pentru a adăuga „realism”, operatorii parcului de atracții au declarat că vor să ofere turiștilor o experiență autentică. Este elementul care va fi principala atracție de pe Titanicul chinezesc, dar și cel mai criticat: replica Titanicului va avea și un simulator 6D care va permite turiștilor să „retrăiască” coliziunea fatală a navei originale cu icebergul fatal și naufragiul din noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912.

O idee judecată ca de prost gust și respinsă de familiile victimelor de pe Titanic. Pentru a trăi senzații tari, biletele de pe noul Titanic vor fi vândute la prețuri de 3000 de yuani (aproximativ 400 de euro) pentru clasa „economică”. Producătorul hollywoodian Curtis Schnell, care a lucrat la acest proiect în calitate de expert, a declarat că, în ciuda criticilor față de exploatarea în scopuri turistice a unei drame soldate cu 1500 de morți, Romandisea Seven Star intenționează să reconstituie drama „de-o manieră respectuoasă”. „Încercăm să ne apropiem la maximum de original.

Nu construim cu orice preț replici exacte ale tuturor pieselor dar coca navei și exterioarele trebuie să semene aproape identic. În privința interioarelor, anumite camere sunt reconstruite de-o manieră care să propună o vizită fidelă din punct de vedere istoric”. La lansarea proiectului, actorul Bernard Hill, care a interpretat rolul căpitanului Edward Smith în filmul Titanic regizat de James Cameron, a fost invitat și numit „căpitan onorific” al navei. PDG-ul Seven Star Energy, Su Shaojun, a explicat că replica Titanicului abordează tragedia din 1912 prin prisma unor „eroice sacrificii de sine în fața unei catastrofe”, ceea ce reprezintă „spiritul Titanicului”.

 

Fix ca originalul: 269 de metri lungime, 28 de metri lățime

 

Copia celebrului pachebot are o lungime de 269 de metri și o lățime de 28 de metri, deci aceleași dimensiuni ca ale modelului istoric. Numeroasele elemente ale navei originale au fost recreate: săli de mese, cabine de clasa 1, 2 și 3, băi turcești, piscină, celebra scară etc. Va exista și o replică a motorului original al Titanicului dar și noi funcționalități: o sală de bal, un teatru (care nu existau pe nava originală) și wifi. Titanicul chinezesc va putea primi 2400 de pasageri.

Unsinkable Titanic. Pentru că nu navighează

 

Romandisea Titanic este deci o copie aproape conformă cu originalul. O mare diferență există: acest pachebot nu va naviga pe oceane. Chinezăria va sta în port, mai exact pe râul Qijiang, în orașul Suining. Marketingul chinez l-a botezat în consecință: „Titanicul de nescufundat”, care va putea fi vizitat în Romandisea Seven Star International Cultural Tourism Resort.

Publicul va putea urca la bordul navei în cursul acestui an, dar data precisă a ianugurării nu a fost încă comunicată. Seven Star Resort, al cărui cost este estimat la 1 miliard de yuani, va include mai multe hoteluri, o plajă, replici ale unei basilici venețiene, unor băi turcești și ale mai multor castele europene.

 

Chinezii, sterși din acte după naufragiul real

 

Pasageri aparținând a cel puțin 32 de naționalități se aflau pe Titanic atunci când s-au îmbarcat în 10 aprilie 1912 în Southampton. Printre ei, se aflau și opt chinezi, la clasa a treia. Cinci zile mai târziu, în urma naufragiului, șase din ei au supraviețuit. Ajunși în SUA, au dispărut însă din acte după 24 de ore.

Istorici și documentariști pun aceasta pe seama culturii epocii, unde legile rasiste se impuneau în gestionarea migrației, în scopul împiedicării venirii oricărui chinez pe sol american, cum a fost „Chinese Exclusion Act”, votată de Congres în 1882 și abrogată abia în 1943. La sosirea în New York, cei șase chinezi au fost reținuți pe Ellis Island. Câteva zile mai târziu, au fost trimiși în Cuba, la bordul vaporului Anetta. Urma lor s-a pierdut.