BNR a revizuit prognoza pentru 2008 la 6,6%. Inflaţia va fi chiar mai mare dacă va creşte creditarea, iar petrolul va continua să se scumpească.

Banca Naţională plusează în continuare la aşteptările în privinţa inflaţiei. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a revizuit în creştere prognoza pentru anul acesta şi anul viitor. Astfel, şeful băncii centrale estimează pentru 2008 o inflaţie de 6,6%, cu 0,6 puncte procentuale mai mare faţă de prognoza anterioară. Pentru anul viitor, prognoza a crescut de la 3,5% la 4,2%, a anunţat, ieri, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Cea mai mare inflaţie din acest an, „o gâlmă“ de 9,1%-9,2%, o vom înregistra pentru luna iulie, în principal din cauza scumpirii ţigărilor şi a combustibililor, după care va scădea până la sfârşitul anului, susţine Isărescu. Motivele pentru care specialiştii băncii centrale au decis să urce prognoza de inflaţie sunt creşterea creditării, posibilă datorită creşterii salariilor mai mică decât avansul productivităţii muncii şi a majorării pensiilor.

Prin această revizuire, BNR a plasat inflaţia în marja estimată de analişti. „Prognoza este realistă, foarte uşor peste aşteptările pieţei. Mi se pare mult mai realistă acum estimarea pentru 2009. Citesc o doză de îngrijorare, care ar putea apărea la toamnă, în momentul creşterii salariilor“, susţine Lucian Anghel, economist-şef la BCR, citat de Mediafax. Dobânda-cheie, singura armă Raportul trimestrial asupra inflaţiei a fost discutat şi aprobat săptămâna trecută, în aceeaşi şedinţă în care Consiliul de Administraţie al BNR a decis majorarea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale până la 10,25% pe an. Banca centrală foloseşte dobânda ca instrument de luptă împotriva creşterii inflaţiei, în condiţiile în care cea mai mare presiune este pusă de creşterea ritmului creditării, care, la rândul său, generează consum.

Majorarea dobânzii-cheie, de şapte ori consecutiv, nu a avut, însă, nici pe departe, efectul aşteptat. Nici creditarea nu scade, ci dimpotrivă, creşte într-un ritm tot mai mare, şi nici economisirea în lei nu câştigă mai mulţi adepţi în rândul populaţiei. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, „dobânda nu are cum să aibă efecte, deoarece BNR nu este creditor net. Adică băncile noastre nu depind de BNR, ci de băncile-mamă din străinătate“.

„Economia este supraîncălzită“ Guvernatorul băncii centrale a mai enumerat printre riscurile care pot împinge inflaţia peste estimări coordonarea inadecvată a politicilor economice, precum şi scumpirea petrolului şi a materiilor prime. Creşterea creditării, care influenţează negativ inflaţia, are ca efect şi supraîncălzirea economiei.

„Excesul de cerere este evident, creşterea economică este peste potenţial, iar economia este supraîncălzită“, a spus Isărescu. El estimează că vom avea la sfârşitul anului o inflaţie cuprinsă între 6% şi 7% şi o creştere economică de 8%- 9%. În privinţa deficitului bugetar, oficialul BNR nu exclude ca acest indicator să depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) la finele anului, din cauza cheltuielilor electorale. Guvernul a prevăzut pentru 2008 un deficit bugetar de 2,3% din PIB.

TERMEN Regulamentul creditării se amână Banca Naţională a României va lua decizia finală în privinţa regulamentului ce urmăreşte limitarea creditării în următoarele două săptămâni, potrivit declaraţiei lui Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Proiectul documentului s-a aflat în dezbatere publică până săptămâna trecută şi prevede acordarea creditelor pe baza veniturilor declarate la Fisc şi efectuarea asupra portofoliului de credite a analizelor de tip stress test, care implică cele mai proaste condiţii economice din ultimele 18 luni.

Bancherii au trimis recent o scrisoare către conducerea BNR, în care avertizează că aplicarea restricţiilor în forma propusă de banca centrală ar putea avea ca efect declanşarea unei crize imobiliare. Adică reducerea sumelor pe care le vor putea lua solicitanţii de credite nu le va mai permite să-şi cumpere locuinţe. Bancherii cer ca limitările să se aplice doar la creditele destinate consumului. DECLARAŢIE CU IMPACT Leul a spart „gheaţa“ coborând sub cota de 3,5 pe piaţa interbancară Anunţul făcut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, privind revizuirea prognozei de inflaţie la 6,6% pentru acest an a dus leul la maximul acestui an faţă de moneda europeană. După conferinţa şefului băncii centrale, cursul oficial anunţat de BNR a fost de 3,5010 lei pentru un euro, un curs mai mic pentru euro fiind stabilit pe 24 decembrie 2007, când paritatea leu-euro a fost de 3,4673 unităţi.

Piaţa interbancară s-a închis, ieri, la un curs de 3,5040-3,5070 lei/euro, nivel apropiat celui de vineri. Tranzacţiile de la deschiderea şedinţei au fost efectuate la un curs de 3,5070-3,5100 lei/euro. Declaraţiile guvernatorului BNR au influenţat puternic mersul pieţei de ieri.

„În timpul declaraţiilor guvernatorului Băncii Naţionale a României, investitorii au fost agitaţi, iar cursul de schimb a început să coboare, spărgând pragul de 3,5 lei/euro, în timp ce valutele din regiune s-au depreciat uşor. Revizuirea prognozei privind inflaţia poate duce la o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, operaţiune care face leul o monedă foarte atractivă pentru investitori. Cu toate acestea, volumele tranzacţionate au fost sub media unei şedinţe normale, în lipsa investitorilor străini“, a afirmat dealerul unei bănci, citat de Mediafax.

Cea mai redusă paritate la care au fost perfectate tranzacţii a fost de 3,4960-3,4990 unităţi. Potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, cursul de schimb poate influenţa negativ evoluţia inflaţiei. Dacă moneda naţională se va deprecia, din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe, inflaţia va creşte şi ea. 3,5010 lei pentru 1 euro, cursul anunţat, ieri, de BNR, minimul anului pentru euro