La aproape cinci ani de la lansare şi la câteva luni după ce au fost clasificate drept inutile de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), e-ţigaretele au revenit în actualitate ca alternativă sigură la tutun.
Iniţial, au fost prezentate ca o metodă perfectă de abandonare a fumatului, însă în septembrie 2008 experţi OMS au conchis că nu există dovezi care să sprijine această pretenţie.
Un studiu aflat în desfăşurare, de care se ocupă doctorul Murray Laugesen, un vehement activist antifumat din Noua Zeelandă, arată că e-ţigaretele sunt, cel puţin, nevătămătoare pentru consumatorii direcţi.
Cu e-ţigaretele, spune Laugesen, nu există niciun indiciu că s-ar mai putea vorbi de fumat pasiv, deşi OMS recomandă interzicerea preventivă a „efumatului“ până la investigarea temeinică a acestei posibilităţi. „Toate indiciile de până acum sugerează că dispozitivul este sigur. Dacă va deveni pe viitor un mijloc reuşit de abandonare a fumatului depinde de guverne, care fie vor impune limitări în jurul său, fie le vor permite fumătorilor să-l cumpere în urma unor verificări de siguranţă rezonabile“, afirmă cercetătorul neozeelandez.
„E-ţig“, fumat în Senat
„E-ţigurile“, cum sunt cunoscute printre consumatori, sunt familiare într-o măsură limitată şi publicului românesc. Comercianţii spun că o „e-ţig“ este mai sănătoasă şi nu este cancerigenă. Cu toate că dispozitivele electronice de „pufăit“ nu beneficiază de un aviz al Ministerului Sănătăţii, clienţii nu se lasă influenţaţi de asta atunci când cumpără aceste produse.
Firmele care comercializează ţigările electronice în România sunt exclusiv online, iar piaţa este în creştere. Deja se ştie că Miron Mitrea este posesorul unei astfel de pufăitori electronice. Politicianul este încântat că-şi poate fuma „e-ţigul“ şi în locurile în care este interzis acest obicei. Potrivit site-urilor de promovare a produsului la noi în ţară, pesedistul a primit o serie de diplome de „fumător ecologic“, numele său ajungând să fie asociat cu prezenţa lor în ţară.
Recomandările noastre
