Motivându-și refuzul, Beijingul a acuzat Washingtonul că „deformează” poziția sa privind aest subiect.

Americanii și rușii au purtat la sfârșitul lunii iunie, la Viena, discuții pentru a încerca prelungirea noului tratat START. Acest acord bilateral, care limitează numărul focoaselor nucleare, expiră în februarie 2021.

Statele Unite doresc să includă China în negocieri, dată fiind creșterea rapidă a capacității nucleare a acestei țări.

China refuză, însă, subliniind că arsenalul său nuclear nu se poate compara cu cel al Statelor Unite și al Rusiei.

Ministrul chinez al Afacerilor Externe, se declarase, totuși, miercuri, deschis negocierilor, scrie AFP, dar numai cu condiția ca Washingtonul să își reducă drastic numărul de focoase nucleare – de 18 ori mai mare decât al Beijingului.

„Vă asigur că dacă Statele Unite se declară gata să reducă arsenalul la nivelul Chinei, China ar fi dispusă să participe la discuții chiar de mâine”, a subliniat în fața ziariștilor Fu Cong, director general al serviciului de control al armamentului.

Departamentul de Stat american a dat publicității a doua zi un comunicat în care elogia aceste declarații și invitând din nou Beijingul la negocieri.

„Statele Unite salută angajamentul Chinei de a participa la negocieri pentru controlul armelor”, arăta comunicatul, părând a ignora pre-condiția formulată de Beijing.

Poziția americană a fost primită cu scepticism de chinezi.

„Statele Unite continuă să șicaneze și merg până la a deforma poziția Chinei”, s-a plâns Zhiao Lijian, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, acuzând Washingtonul că „mimează ignoranța”.

„Poziția Chinei, care se opune acestor pretinse discuții trilaterale, este cât se poate de clară. Ea este perfect cunoscută de partea americană”, a subliniat Zhiao în fața presei.

Oficialul chinez a pledat pentru o prelungire a noului tratat START și pentru o reducere semnificativă a arsenalelor rus și american, singurele condiții capabile, potrivit Beijingului, să aducă la masa negocierilor și celelalte puteri nucleare.

Statele Unite dispun de circa 5.800 de ogive nucleare, Rusia de 6.375, China de 320, Franța de 290 și Marea Britanie de 215, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetări privind Pacea de la Stockholm.