Miniştrii au încercat să vină în întâmpinarea preocupărilor industriei legumiculturii şi horticulturii privitor la recrutarea unui număr suficient de muncitori necalificaţi pentru culegerea de fructe, legume şi flori. Anul trecut, deficitul a dus la pierderea de produse şi irosirea a peste 1.000 de tone de mere rămase neculese. Guvernul a convenit o creştere de patru ori a migranţilor din afara UE care vin pentru şase luni la cules de recoltă, la 10.000. În prezent este doar un program pilot, dar miniştrii au promis să analizeze modalităţi prin care pot fi îndeplinite nevoile sectorului.

Având în vedere reticenţa manifestată de muncitorii britanici faţă de culesul de legume şi fructe - unele firme spun că deseori cei veniţi rezistă doar câteva zile - s-ar putea ca programul pilot să devină doar un accesoriu pentru remedierea problemelor cu care se confruntă firmele şi să aducă de fapt mai mulţi muncitori sezonieri.

În vreme ce sistemul planificat de vize NHS va accelera venirea unor foarte necesari muncitori sanitari, acesta nu ajută cu nimic sistemul îngrijirii sociale, în care există zeci de mii de locuri vacante. Este în curs un program uriaş care îşi propune să-i convingă pe britanici că a avea grijă de persoane în vârstă, fie la domiciliul lor sau în instituţii specializate, este o carieră viabilă. S-ar putea însă să fie nevoie de mulţi ani pentru schimbarea percepţiei precare asupra acestei ocupaţii. O persoană care lucrează în acest sector a spus: "A închide uşa în nasul UE este un pas destul de drastic."

Danny Mortimer, director executiv la NHS Employers şi copreşedinte al Cavendish Coalition, a calificat anunţul ca fiind "pozitiv pentru NHS" dar a spus că nu oferă vreo soluţie evidentă pentru asistenţa socială. "Dacă azilurile îşi închid porţile sau serviciile de îngrijire la domiciliu sunt reduse din cauză că nu dispun de numărul corespunzător de personal, oamenii vor suferi din cauza unor probleme tot mai mari în accesarea serviciilor vitale", a spus el.

Consilierii pentru migraţie ai guvernului au avertizat că rădăcina problemelor acestui sector ţine de problema mai amplă a finanţării îngrijirii sociale, care a făcut ca sectorul să fie incapabil să ofere condiţii competitive. "Cererea în creştere de asistenţă socială şi absenţa persistentă a soluţiilor de finanţare pe termen lung pentru acest sector fac ca recrutarea de personal de îngrijire din afara Regatului Unit în prezent să fie esenţială", a avertizat dl Mortimer.

Miniştrii insistă că în loc să se concentreze pe imigraţia cu calificare redusă, industria trebuie să investească în îmbunătăţirea calificării forţei de muncă existente, să inoveze prin adoptarea unor tehnologii moderne şi să investească în automatizare.

După cum spunea un consilier, când a fost întrebat despre abatoare: "Dacă nu sunt în stare să atragă oameni pentru a face această (muncă), vor fi nevoite să investească în automatizare şi să amelioreze condiţiile". Este nevoie ca firmele să investească în planuri de carieră pentru angajaţi şi să scoată oamenii din şomaj, a adăugat consilierul.

Sectorul construcţiilor, în care sunt angajaţi numeroşi muncitori din UE, este printre industriile care au lansat astfel de programe. Preia persoane care au fost şomeri şi le oferă calificări minimale pe loc pe timp de şase săptămâni până la două luni.

Această industrie este totodată în căutare de noi metode de construcţie, cum ar fi pregătirea unor părţi din clădiri într-o fabrică şi apoi asamblarea lor pe loc. Dar acestea sunt iniţiative care nu dau rezultate imediat. "Principala provocare o constituie muncitorii", spune Steve Radley, director de strategie şi politică la Construction Industry Training Board. "Dacă noi nu avem acces la forţă de muncă slab calificată pe termen scurt, va apărea o inflaţie a costurilor şi termene mai lungi de încheiere a lucrărilor."

(Conform unui grafic inserat în articol, România figurează pe primul loc ca ţară de provenienţa a muncitorilor din construcţii, între anii 2015 şi 2017, cu 27.000, respectiv 63.600 de persoane. - n.r.)

Articol de Richard Ford

Traducerea: Adriana Buzoianu