Cei doi președinți anteriori ai Statelor Unite au declarat că vor să retragă toate trupele din Afganistan, dar, până la urmă, amândoi au hotărât că nu pot face asta.

Acum, președintele Biden se confruntă cu aceeași problemă, având un termen-limită care se află la mai puțin de trei luni depărtare.

Neștiind sigur ce va face noul comandant suprem, Pentagonul pregătește variante ale unui plan de rămânare, ale unui plan de plecare și ale unui plan de retragere foarte, foarte lentă, iar spectrul acestor dezbateri bântuie acum Casa Albă. Termenul-limită actual este 1 mai, el însemnând păstrarea unui acord de pace deseori încălcat, care ar motiva retragerea completă a tuturor celor 2500 de militari americani rămași.

Pentru Biden, acest termen-limită reprezintă o mare problemă, iar asta ar surveni cu câteva luni înaintea comemorării a 20 de ani de la atacul terorist din 11 septembrie 2001, atacuri care au dus la o invazie a trupelor străine, în frunte cuc SUA, menită să elimine Al-Qaeda.

După două decenii, obiectivele strategice s-au schimbat de mai multe ori, de la lupta împotriva terorismului și până la democratizarea țării, existând însă și alte obiective, mult mai limitate, pe care președintele Barack Obama le-a calificat “destul de bune pentru afgani”. Biden, a cărui prezență în calitate de vicpreședinte în timpul mandatului lui Obama a fost minimă – va trebui să decidă dacă instinctul său inițial de a se retrage va însemna un risc prea mare pentru ca principalele orașe ale țării să fie ocupate de talibani.

Biden l-a păstrat pe Zalmay Khalilzad, vechiul diplomat care a negociat acordul de pace sub președinția lui Donald J. Trump, în speranța unei continuități în tratativele cu talibanii și cu guvernul afgan. Dar principalii consilieri în materie sunt secretarul de stat Antony J. Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, împreună cu ajunctul acestuia, Jon Finer.

Din câte se spune, Biden se va ghida după propria sa experiență, dar mai are de luat o decizie în acest sens. La reuniunea la vârf din cadrul NATO, programată miercuri, aliații vor aștepta o decizie, deși consilierii acestuia afirmă că nu se grăbește să ia o hotărâre care este atât de importantă.

În același timp, talibanii și guvernul afgan se așteaptă la o primăvară violentă. Săptămâna trecută, oficialii administrației au început să discute cum se vor descurca cu oficialii afgani pe care Trump i-a exclus din acordul său cu talibanii.

Consilierii afirmă că o soluție luată în considerație ar fi prelungirea cu șase luni a retragerii prevăzute pe 1 mai, pentru ca toate părțile implicate să aibă mai mult timp ca să poată decide ce vor face mai departe. Dar nu se știe dacă talibanii vor fi de acord sau dacă Biden însuși va fi de acord.

Decizia este mai greu de luat din cauză că, dacă Biden decide să se retraagă, el va avea o oarecare responsabilitate – și o bună parte din vină – dacă guvernul afgan, un guvern pentru care soldații americani și cei ai aliaților lor din NATO au luptat, pentru care au murit și pentru care au cheltuit miliarde de dolari ca să-l susțină, va cădea.

Termenul-limită de pe 1 mai, înscris în acordul convenit cu talibanii cu aproape un an în urmă, se va afla în centrul reuniunii de la Bruxelles din această săptămână, la care vor participa miniștrii apărării ai alianței, inclusiv secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III. În prezent, în Afganistan se află de două ori mai mulți militari din partea aliaților NATO comparativ cu cei americani și. cum și ei se gîndesc la angajamentul lor în această țară, așteaptă din partea lui Biden și a lui Austin o foaie de parcurs.

Președintele e deja înconjurat de aceiași oameni care, în ultimii 20 de ani, au susținut măcar prezența unui număr mai restrâns de trupe în Afganistan.

În decembrie, înainte ca Biden să-și preia mandatul, Grupul pentru Studii Afgane înființat de Congres și coordonat de Institutul pentru Pace din Statele Unite, s-a întâlnit cu consilierii săi în materie de politică externă pentru a le prezenta raportul său cu privire la Afganistan. În acest raport, publicat pe data de 3 februarie, acest grup a susținut în principal renunțarea la termenul-limită de pe 1 mai, afirmând că talibanii nu au respectat condițiile care ar motiva retragerea SUA așa cum este ea convenită în acordul dintre Trump și talibani.

Grupul a susținut că retragerea trupelor, așa cum se prevede în acordul dintre Trump și talibani, ar duce la un război civil, ar afecta interesele americane din regiune și ar face inutil sacrificiul celor 3.500 de militari ai forțelor de coaliție care au murit în războiul inițiat de americani în Afganistan.

Acum, Biden trebuie să hotărască dacă o înfrângere a forțelor teroriste ar fi posibilă și în cazul în care nu ar mai exista o prezență fizică a forțelor americane. Consilierii săi afirmă că el este pe deplin conștient de faptul că majoritatea americanilor s-au săturat de acest război și se îndoiesc că prețul plătit, atât cu sânge, cât și cu fonduri, ar rezolva ceva. Și fără nicio îndoială, afganii contează tot mai puțin în conștiința populației.

Criticii afirmă că talibanii încă nu s-au angajat să rupă relațiile cu Al Qaeda și cu alte grupări teroriste care amenință Statele Unite, așa cum promitea acordul cobvenit în februarie 2020.

Mai mult, unii analiști afirmă că talibanii, îmbătați de succesele lor pe câmpul de luptă și de succesul negocierilor lor din Qatar, când au obținut eliberarea a peste 5000 de prizonieri, sunt convinși că pot trece peste noua conducere americană și au puțin de promis în eventualitatea unui compromis.

Potrivit declarațiilor unor oficiali de la Pentagon, pregătindu-se pentru eventualitatea reluării atacurilor împotriva americanilor, militarilor din Comandamentul Central li s-a ordonat să se gândească la mai multe opțiuni prin care să se decidă dacă trupele vor pleca sau vor rămâne, dar și la niște opțiuni în eventualitatea că violențele talibanilor vor fi în creștere.

De exemplu, administrația ar putea spori temporar numărul trupelor din țară, anulând ordinul pe care Trump l-a dat în ultimele săptămâni ale mandatului său, vizând reducerea trupelor. Pentru Biden, acest lucru ar fi riscant, având în vedere că el se gândește acum la niște legi de o mai mare prioritate, cum at fi reducerea pandemiei, legi pe care le va înainta spre aprobare Congresului.

O altă opțiune ar fi o sporire a atacurilor americane asupra unor talibani din țară, cum ar fi cei care amenință cele ma mari orașe, Kabul și Kandahar. Potrivit unor oficiali din armată, asta ar necesita mobilizarea mai multor avioane de luptă la bazele din Orientul Mijlociu sau a unui portavion care operează deja în Golful Persic.

Kelly A. Ayotte, un fost senator republican din statul New Hampshire și unul dintre șefii comisiei din Congres care s-a ocupat de Afganistan, a însumat nu doar opiniile membrilor comisiei, ci și pe cele ale multor oficiali din administrație. “Întrebarea care se pune nu este dacă vom pleca“, a spus el, “ci cum o vom face“. (Rador)

https://www.nytimes.com/2021/02/16/us/politics/biden-afghanistan-troop-withdrawal-taliban.html