International
The Economist: Basarabia ucraineană, noua țintă a Rusiei și o grijă în plus pentru Ucraina
Regiunea izolată a Basarabiei ucrainene, cunoscută și sub numele de Bugeac, a devenit unul dintre ultimele locuri ce au atras atenția observatorilor crizei din Ucraina, ce au remarcat importanța strategică a acestui teritoriu în contextul temerilor că Moscova ar putea încerca să creeze un coridor terestru care să lege Rusia de România, trecând prin Crimeea și Odessa, scrie săptămânalul britanic The Economist într-un reportaj ce va fi publicat în ediția print din 3 ianuarie.
Basarabia ucraineană se învecinează la vest și nord cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă prorusă Transnistria, în sud cu România, iar în est și sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai de o mică fâșie de pământ cu două șosele. Nu există poduri peste Dunăre sau drumuri care să o lege de România, iar dacă podurile de peste Nistru ar fi aruncate în aer, atunci Bugeacul s-ar găsi practic izolat.
The Economist subliniază că mai puțin de jumătate din cei 570.000 de locuitori sunt ucraineni, restul fiind bulgari, ruși, „moldoveni”, găgăuzi și albanezi. Mulți au opinii favorabile Rusiei care le-a dat strămoșilor lor pământ acum două secole, în timp ce se plâng că Ucraina nu a făcut mare lucru pentru ei.
Totuși, în ciuda simpatiilor pentru Moscova și speranța vagă că Vladimir Putin le-ar putea rezolva problemele, locuitorii din regiune prefer integritatea teritorială a Ucrainei. Orice declarație de independență a regiunii ar pulveriza-o, dată fiind structura etnică complexă, susține Serghei Dibrov, un jurnalist din Odesa.
Ne puteți urmări și pe Google News
În toamnă au existat zvonuri despre un complot pus la cale de lideri locali pro-ruși care urmăreau înființarea unei așa-numite Republici Populare Basarabene, după modelul consacrat la Donețk. Printre acești lideri se aflau foști ofițeri în armata sovietică care sunt acum concentrați în orașul Bolgrad, locuit preponderent de minoritatea bulgară.
Războiul din estul Ucrainei și efectele sale au atenuat entuziasmul pentru o mișcare separatistă în zonă iar tragedia din mai 2014, când la Odesa zeci de militanți pro-ruși au murit într-un incendiu, a înăbușit orice dorință de revoltă împotriva Kievului. Astfel, liderii pro-ruși au fugit iar cei care au rămas au început să susțină deschis integritatea teritorială a Ucrainei.
O necunoscută rămâne însă dorința Rusiei în ceea ce privește Basarabia ucraineană. „Puterea s-a schimbat de nouă ori în Basarabia în doar 200 de ani. Localnicii susțin că văd drone survolând regiunea, probabil controlate din Transnistria sau de la bordul navelor militare rusești ancorate la Sevastopol. Chiar și așa, drapelul ucrainean va continua să fluture în Basarabia pentru ceva timp de acum înainte”, conchide publicația britanică.
Recomandările noastre
