În ziua de 18 mai 1959, o echipă de arheologi români descoperea la Mangalia, în măruntaiele vechiului Callatis, un mormânt vechi de 2.300 de ani. Între oasele mâinii drepte și oasele bazinului bărbatului înmormântat aici - om însemnat al cetății dacă ținem cont de somptuozitatea criptei - s-a găsit un papirus care avea să rămână, până astăzi, singurul document antic descoperit vreodată pe teritoriul țării noastre. Academia Română decide, în iunie 1959, trimiterea lui la Moscova, la Centrul de Restaurare Științifică „I.E. Grabar”. De atunci, exact ca în cazul „Tezaurului de la Pietroasele” nu s-a mai auzit nimic despre el. Până în 2011...

De aici, din vara anului 2011, începe deslușirea poveștii Papirusului de la Mangalia, unul cu o valoare necuantificabilă, întrucât mai există doar două asemenea artefacte în lume: unul în Grecia, altul în Italia. Dar să dăm, mai bine, curs istoriei, o istorie prea puțin cunoscută din păcate.

300 de ani înainte de Christos

„Arheologii au excavat un mormânt foarte vechi, alcătuit din blocuri mari de piatră, datat cu mai bine de 300 de ani înainte de Christos. Printre multe alte vestigii, ei au găsit, în sarcofagul din bronz aurit, și un text scris pe un papirus, de altfel un document rămas până astăzi singurul din perioada antică descoperit pe teritoriul Râmâniei”, explică istoricul Adrian Cioroianu în volumul „Nu putem evada din istoria noastră” (Curtea Veche Publishing, 2016).

S-a dezintegrat la contactul cu aerul?

Documentul de 30 de centimetri lungime și 5 centimetri lățime avea nevoie de restaurare, pentru a putea fi deslușit conținutul mesajului, și cum România comunistă a acelor vremuri nu deținea cunoștințele necesare, la doar o lună de la descoperirea acestei minunății inestimabile, Academia Republicii Populare Române decide trimiterea lui în Rusia, la Moscova, la Centrul de Restaurare Științifică „I.E. Grabar”. „De atunci, aproape 50 de ani, despre soarta papirusului nu s-a mai știut nimic, deși savanții noștri l-au amintit în mai multe cărți de istorie antică”, menționează profesorul Cioroianu.

Au circulat, așadar, în tot acest timp, multe și misterioase ipoteze. Una spunea că papirusul s-ar fi dezintegrat la contactul cu aerul, alta că sovieticii nu mai voiau să ni-l restituie, așa cum se întâmplase și cu Tezaurul de la Pietroasele, cu Cloșca cu puii de aur. Mai circula și varianta potrivit căreia papirusul ar fi ars într-un incendiu ce cuprinsese Centrul de Restaurare de la Moscova în 1968...

Un basarabean dă deșteptarea

Anii s-au scurs fără ca România să mai facă eforturi convingătoare pentru recuperarea documentului antic. A venit Revoluția de la 1989, a trecut, au trecut și anii 2.000. Nimic dinspre ruși, la mai bine de o jumătate de secol de când Academia Română le încredințase valorosul papirus.

Până în 2002, când Ion Pâslaru (născut în Basarabia, titular al unui doctorat în istorie la Moscova, stabilit în România și angajat la Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia) se adresează Academiei Române și Ministerului de Externe, în încercarea de a recupera papirusul de la ruși. Nu este luat în serios de autoritățile române, dar nu renunță. Ajutat de Sorin Colesniuc, directorul Muzeului Callatis la acea vreme, Pâslaru întreprinde, între 2010 și 2011, mai multe drumuri la Moscova.

Misiune imposibilă la prima vedere, ambiția lui Pâslaru a făcut ca tot acest demers să fie, până la urmă, încununat cu succes! În vara anului 2011 s-a produs surpriza. Centrul de Restaurare de la Moscova anunță că papirusul a fost găsit în depozitele uriașei clădiri. Restaurarea fusese finalizată încă din 1961!

N-a fost descifrat nici până astăzi!

În ziua de 22 august 2011, în fața oficialilor celor două țări, Papirisul de la Mangalia revine, cu mare pompă, acasă. Deși mesajul lui n-a fost încă descifrat, el poate fi admirat în vitrinele Muzeului de Arheologie din Mangalia. Oamenii de știință consideră că textul papirusului ar cuprinde o incantatie magică, în fapt un mesaj pe care mortul era însărcinat să-l ducă în lumea de dincolo.