În ultimele săptămâni, și în România se folosește testul rapid antigen, cel care poate fi o alternativă la celelalte două, PCR-Real Time şi testul rapid pentru anticorpi IgG şi IgM. Noul mod de-a identifica persoanele infectate cu coronavirus a fost deja folosit de țări care au făcut testări în masă: Slovacia, Ungaria, Austria sau Croația. Acest teste pune mai bine lucrurile în mișcare și dinamizează întreg procesul îngreunat de resticțiile pandemiei.

Testul are însă și plusuri, dar și minusuri. Despre părțile pozitive și părțile negative a vorbit Virgil Musta, şeful secţiei COVID de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Timişoara.

„Testul rapid de antigen a intrat şi în România, cam în urmă cu o lună. Este un test care se face pentru a depista persoanele care sunt pozitive la virusul SARS-CoV2. Principalul avantaj este că se face mai repede decât un PCR, dar este şi mai ieftin. Are însă şi dezavantaje. Din punct de vedere al sensibilităţii specificităţii este bună, 95 la sută, şi o sensibilitate, de asemenea de peste 95 la sută, dacă încărcătura virală este mare”, a spus Virgil Musta pentru Adevărul.

„Atunci testul s-ar putea să iasă fals-negativ”

Specialistul a vorbit și despre cazul în care testarea ar putea să-și dovedească ineficiența. „În schimb, dacă încărcătura virală este mică, sensibilitatea scade la 70 la sută. Ceea ce înseamnă că dacă persoana respectivă nu are o încărcătură virală foarte mare, deci nu are nici contagiozitate foarte mare, atunci testul s-ar putea să iasă fals-negativ. Dacă persoana are o încărcătură virală suficient de mare încât şi riscul de contaminare să fie mai mare, atunci testul va ieşi pozitiv.

Este o modalitate bună de a tria rapid pacienţii, se foloseşte în unităţile de urgenţă, tocmai ca să existe eficienţă în direcţionarea pacienţilor într-un compartiment sau altul, COVID sau non-COVID”, a conchis Virgil Musta.