De mai multe săptămâni, puterea din Rusia se străduie să dea o dimensiune religioasă şi sfântă ofensivei sale contra Ucrainei. Dar această retorică duce la divizări chiar în Biserica Ortodoxă.

Semn al importanţei pentru Kremlin a dimensiunii spirituale pe care încearcă s-o insufle intervenţiei sale militare, Vladimir Putin a afirmat, cu ocazia urărilor sale de Anul Nou, că "dreptatea morală" este de partea Moscovei. Această revendicare ilustrează voinţa autoritătilor de a aplana îndoielile unei părţi a populaţiei, dezorientată de intrarea trupelor într-o ţară în care majoritatea credincioşilor o reprezintă, ca şi în Rusia, creştinii ortodocşi.

În vreme ce Rusia suferea înfrângeri militare, retorica religioasă a căpătat din ce în ce mai multă amploare începând din toamnă, înalţi oficiali şi media prezentând intervenţia în Ucraina ca pe un "război sfânt" contra Occidentului descris ca decadent, scrie lalibre.be.

La începutul lui noiembrie, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, actualmente numărul doi al puternicului Consiliu de securitate rus, a afirmat că "obiectivul sfânt" al ofensivei este de "a-l opri pe stăpânul Infernului". "Luptăm cu cei care ne detestă, care ne interzic limba, valorile şi chiar credinţa", a declarat dl Medvedev, pentru care duşmanii Rusiei sunt "naziştii" ucraineni şi "câinii" Occidentului.

 Preoţi militari

Dincolo de discursuri, fuziunea între religios şi militar se manifestă şi prin trimiterea de zeci de preoţi pe front pentru a-i susţine pe soldaţi.

Preotul militar Sviatoslav Ciurkanov explică pentru AFP că aceste misiuni au drept obiectiv să-i împiedice pe soldaţi "să-şi piardă sufletul (...), chiar dacă situaţia îi împinge s-o facă". Un preot trebuie să "sădească în sufletul militarilor că nu trebuie să tortureze prizonierii (...). Nu trebuie să jefuască, nu trebuie să facă rău civililor", continuă el.

Preotul nu are nicio îndoială cu privire la justeţea acestui asalt contra Ucrainei, care constă, potrivit lui, în apărarea "valorilor tradiţionale" ai căror protectori se prezintă Kremlinul şi Biserica Ortodoxă rusă. "În Ucraina, chiar în condiţii de război, se organizează gay pride pentru a arăta apartenenţa la valorile ocidentale", se înfurie preotul, ecou al discursului puterii ruse despre Occidentul "decadent".

Semn al importanţei acestor oameni ai Bisericii în conflict, dl Putin a decernat în noiembrie titlul de "Erou al Federaţiei Ruse" cea mai înaltă distincţie a ţării, unui preot ortodox ucis în zona de lupte, Mihail Vasiliev. Puternicul şef al Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kiril, şi-a exprimat şi el sprijinul pentru ofensiva militară, afirmând că trebuie sprijiniţi "fraţii" proruşi din estul Ucrainei care au "respins" valorile occidentale. Într-o predică, la sfârşitul lui septembrie, el afirma că persoanele ucise în timp ce îşi îndeplinesc "datoria militară" fac un "sacrificiu care spală toate păcatele".

Conform lui Nikita Astakhov, director artistic al teatrului "spiritual" orthodox rus "Glas" ("Vocea"), care pune în scenă piese cu teme religioase, "Rusia s-a ridicat întotdeauna contra răului". "Rusia nu va fi niciodată înfrântă atâta vreme cât peste jumătate din populaţia rusă va fi ortodoxă", declară el pentru AFP.

 "Aceasta retorică de război sfânt vine direct din Evul Mediu"

Dar această implicare a Bisericii în conflict şi retorica din ce în ce mai religioasă care îl înconjoară nu se bucură de unanimitate în Rusia.

"Aceasta retorică de război sfânt vine direct din Evul Mediu", estimează Andrei Kordocikin, preot al Bisericii Ortodoixe ruse în post la Madrid, într-un interviu pentru AFP. "Exact acest termen a fost folosit de papa Urban II când a binecuvântat cruciada (lansată în 1096), promiţând cruciaţilor că păcatele lor vor fi iertate", explică el. "Dar este imposibil să te întorci în trecut. (...) Un război, cre este o formă de crimă, nu poate avea niciun sens spiritual", adaugă el.

Dacă patriarhul Moscovei arată un sprijin sincer pentru intervenţia militară, aceasta a provocat valuri în cadrul lumii ortodoxe, cu o luptă aspră între Bisericile ortodoxe rusă şi ucraineană,

Chiar în cadrul clerului rus există divergenţe: de la 1 martie, un articol împotriva "războiului fratricid" a fost semnat de 293 de oameni ai bisericii ortodoxe. "Nu  numai societatea (rusă) e divizată, dar şi biserica şi clerul", estimează preotul Andrei Kordocikin.

Mai mulţi semnatari ai textului au fost sancţinaţi de patriarhat, spune unul dintre ei sub acoperirea anonimatului. "Unii au fost mutaţi din parohiile unde slujeau de ani de zile şi înlocuiţi cu preoţi loiali puterii", spune el, numind ofensiva rusă o "catastrofă".

"În ultimiii ani, legăturile între înalta ierarhie ortodoxă şi putere s-au întărit", continuă acest preot. "Statul a ajutat mult Biserica şi acest ajutor a creat o mare dependenţă". (Rador)