Social
Teoria care schimbă tot ce se știa despre Vlad Țepeș. Ce s-ar afla, de fapt, în mormântul de la Mănăstirea Snagov
Dracula. Sursa: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
O teorie neașteptată zguduie convingerile istorice de până acum. Mormântul voievodului Vlad Țepeș, cunoscut și ca Dracula, nu s-ar afla în România, la Mănăstirea Snagov sau Comana, ci în inima Italiei, în orașul Napoli. Această ipoteză este susținută de profesorul italian Giuseppe Reale.
Ce se știe despre mormântul lui Vlad Țepeș
Profesorul a declarat că a găsit dovezi convingătoare într-o capelă istorică situată în sudul Italiei. Potrivit cercetărilor sale, în Capela Turbolo – parte a complexului religios Santa Maria la Nova din Napoli – se află un mormânt ce ar conține două inscripții misterioase. Este vorba despre „Blad”, o formă latinizată a numelui Vlad, și „Balcani”, termen care indică regiunea de origine a voievodului.
Giuseppe Reale afirmă că a făcut această descoperire în urmă cu mai bine de un deceniu, când a studiat capela împreună cu un grup de istorici și lingviști.
Tot mai mulți cercetători italieni cred cu tărie în această idee
Inscripțiile, gravate în stil criptic latin, au fost analizate atent, iar cercetătorii italieni au început să ia în calcul ideea că locul de veci al lui Vlad Țepeș ar putea fi, de fapt, în Napoli.
Până acum, cele mai răspândite teorii privind locul de veci al lui Vlad Țepeș indicau Mănăstirea Snagov, unde există un mormânt simbolic, și Mănăstirea Comana, ctitorită chiar de domnitor în secolul al XV-lea. Totuși, absența unor dovezi arheologice clare a menținut deschis subiectul, alimentând speculațiile.
Teoria profesorului: Vlad Țepeș ar fi fost luat prizonieri
Potrivit profesorului, Vlad Țepeș ar fi fost luat prizonier de otomani, apoi eliberat și ar fi ajuns în Italia cu ajutorul familiei regale napolitane.
Această legătură ar fi posibilă și prin alianțele politice ale vremii, într-un context istoric în care influența otomană era în creștere, iar Europa Occidentală căuta susținători în Balcani.
Mănăstirea Snagov. Sursa foto: Wikipedia
Mormântul de marmură descoperit în Napoli este ornamentat cu o stemă cavalerescă, deasupra căreia se află un cap de dragon – un simbol puternic asociat cu Ordinul Dragonului, o societate de elită din Evul Mediu.
Mit sau adevăr?
Potrivit cercetătorilor, acest detaliu heraldic ar putea indica o legătură directă cu Vlad Țepeș, despre care se crede că ar fi fost membru al ordinului.
Fondat în 1408 de regele Sigismund al Ungariei, Ordinul Dragonului era rezervat nobilimii, comandanților militari și înalților clerici, având drept scop apărarea creștinătății și a Europei în fața expansiunii otomane.
„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca mulți alţii”, scria acum aproape un secol istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928), potrivit Libertatea.
Istoricul susținea că voievodul ar fi fost cavaler al Ordinului Dragonului.
„Curând însă, tânărul vlăstar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, mai arată el.
Conexiunile făcute de profesorul italian
Profesorul Giuseppe Reale afirmă că s-au făcut încercări de a investiga o posibilă legătură între cripta catedralei din Acerenza, situată în regiunea Basilicata, și un monument funerar aflat în claustrul San Giacomo della Marca din cadrul complexului monumental Santa Maria La Nova din Napoli.
Ambele locații sunt asociate cu familia Ferrillo, un nume marcant al aristocrației napolitane. În centrul atenției se află Matteo Ferrillo, o figură influentă născută la mijlocul secolului al XV-lea.
„Giacomo Alfonso Ferillo, fiul lui Matteo și al Mariei Anna Rossi, s-a căsătorit cu Maria Balsa (n. red. – o presupusă fiică ilegitimă a lui Vlad Țepeș), care fusese însoțită la Napoli la vârsta de șapte ani de Andronica Arianiti Comneno – văduva lui Giorgio Castriota Scanderbeg – pentru a fi apoi primită la curtea regelui”, afirmă el.
Vlad Țepeș / Dracula. Sursa foto: Wikipedia
Ferrillo a fost șambelanul regelui Ferdinand I de Aragon și, începând cu anul 1468, a ocupat funcția de preceptor al lui Alfonso al II-lea, viitorul rege al Neapolelui. Mormântul său a fost inițial amplasat în Capela Assunta din biserica Santa Maria La Nova, fiind realizat în anul 1499. Ulterior, probabil după anul 1588, acesta a fost mutat în claustrul San Giacomo della Marca, unde se află și în prezent.
„Cripta Catedralei din Acerenza, cu multe referințe simbolice la pietatea religioasă a teritoriilor din Valahia și la apartenența la Ordinul Militar al Dragonului, este un loc privilegiat al memoriei soților Giacomo Alfonso și Maria, deoarece Matteo Ferillo a cumpărat în 1479, pentru 12.000 de ducați, feudele Genzano și Acerenza din Basilicata”, a mai spus el.
Cine i-ar fi aranjat înmormântarea
Ipoteza inițială care a circulat în mediul academic susținea că Maria Balsa, considerată fiica lui Vlad Țepeș, ar fi fost cea care a aranjat înmormântarea acestuia în mormântul socrului său, nobilul napolitan Matteo Ferrillo. Totuși, profesorul italian Giuseppe Reale a explicat că această teorie a fost însoțită, încă de la început, de semne de întrebare legate de o inscripție misterioasă descoperită de el în iunie 2014.
Potrivit profesorului, inscripția se află într-o capelă alăturată, dedicată familiei Turbolo, și a atras atenția prin caracterul său criptic. El a considerat că aceasta ar putea indica o pistă alternativă sau cel puțin complementară față de teoria unei înmormântări în capela familiei Ferrillo.
Din acest motiv, Giuseppe Reale a introdus expresia „Codul La Nova din Napoli” pentru a desemna acest nou fir de cercetare. În opinia sa, această a doua ipoteză a fost susținută de evoluțiile recente din ultimele săptămâni.
A început procesul de restaurare
În anul 2018, a fost posibilă inițierea unui proces de restaurare conservativă a presupusului „Cod La Nova”, fiind implicată o echipă externă de specialiști, tocmai pentru a păstra obiectivitatea analizelor. Una dintre priorități a fost reinterpretarea și retrodatarea informațiilor publicate pentru prima dată în 1927, în scopul de a construi un scenariu cronologic coerent.
Conform rezultatelor, ipoteza se încadrează plauzibil în secolul al XVI-lea. Cercetările istorice desfășurate ulterior au analizat contextul mai larg, de la a doua jumătate a secolului al XV-lea până spre finalul anilor 1500, urmărind în mod special indiciile legate de posibilele înmormântări din acea perioadă.
Argumentele care susțin teoria
Printre principalele argumente care susțin ipoteza legată de posibila înmormântare a lui Vlad Țepeș în Napoli se numără o inscripție descoperită în Capela Turbolo, aflată în cadrul complexului Santa Maria La Nova.
Textul respectiv, considerat de cercetători un elogiu funerar, se încheie cu cuvântul „Amin” și face referire explicită la data de 20 noiembrie 1480 — două detalii esențiale pentru susținerea teoriei.
Potrivit profesorului italian Giuseppe Reale, cea mai importantă dovadă istorică în acest caz este tocmai această inscripție, al cărei conținut a fost tradus și analizat de cercetătorul român Cristian Tufan.
În opinia lor, faptul că textul are caracter funerar și menționează o dată precisă permite reconfigurarea imaginii tradiționale a lui Vlad Țepeș, atât prin prisma titlurilor care i-ar fi fost atribuite, cât și în contextul istoric în care se înscrie acea perioadă.
Detalii despre data la care face referire profesorul
Data de 20 noiembrie 1480 apare ca în raportul privind confruntările dintre creștini și otomani, mai ales în sudul Italiei. La 28 iulie 1480, o armată otomană numeroasă a debarcat în Puglia, ocupând orașul Otranto – aflat atunci sub coroana regelui de Napoli.
Această acțiune a fost parte a unui plan mai amplu de expansiune, inițial orientat către Brindisi, dar redirecționat din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
Punctul culminant al invaziei otomane a avut loc pe 14 august 1480, când aproximativ 800 de locuitori ai orașului Otranto au fost executați pe Dealul Minerva, după ce au refuzat să renunțe la credința creștină.
Ulterior, în septembrie 1481, orașul a fost eliberat de o coaliție formată din armata regelui de Napoli, trupe italiene și sprijin papal, într-o campanie favorizată și de moartea neașteptată a sultanului Mahomed al II-lea, care a determinat retragerea armatei otomane.
Punctul de plecare
Datarea precisă a inscripției din Capela Turbolo le-a oferit cercetătorilor un punct solid de sprijin pentru a ancora teoria într-un cadru istoric credibil. În acest context, legătura dintre Vlad Țepeș, cunoscut pentru luptele împotriva expansiunii otomane, și atmosfera politică și religioasă din sudul Italiei la final de secol XV devine, potrivit susținătorilor teoriei, tot mai plauzibilă.
„Datarea napoletană a Codului La Nova din 1480, dedicat – după cum se poate citi – «Celui care a fost ucis de două ori», mi se pare a fi un indiciu documentar surprinzător pentru a plasa într-un interval de timp ulterior, certitudinile anterioare privind moartea în luptă a lui Vlad Țepeș între decembrie 1476 și ianuarie 1477”, mai arată el.
Statuile, un indiciu important
În apropierea mormântului misterios din Napoli se află două statui care seamănă cu sfinxul, detaliu ce a atras atenția cercetătorilor.
Aceștia consideră că elementele sculpturale nu sunt întâmplătoare, ci conțin o dublă semnificație simbolică: o posibilă trimitere la orașul antic egiptean Teba („Tebe” în italiană), dar și o aluzie subtilă la epitetul „Țepeș”, asociat lui Vlad, voievodul Țării Românești.
Potrivit surselor citate, autoritățile italiene au aprobat deschiderea acestui mormânt enigmatic, eveniment care ar urma să aibă loc la începutul lunii octombrie. Această acțiune ar putea aduce noi informații relevante care să confirme sau să infirme ipoteza conform căreia Vlad Țepeș ar fi fost înmormântat în Italia, și nu în România, așa cum s-a crezut până acum.
La Mănăstirea Snagov, unde se presupune că ar fi fost înmormântat Vlad Țepeș, cercetările arheologice au scos la iveală doar oase de animale, nu rămășițe umane.
Potrivit surselor istorice, Vlad Țepeș a fost ucis în decembrie 1476, în timpul unei confruntări cu otomanii. Astfel, capul acestuia ar fi fost așezat în țeapă.
