Angela Merkel îşi retrage trupele din Turcia. Până la urmă Berlinul a decis: militarii de la baza aeriană turcă de la Incirlik, se vor transfera, cu oameni şi mijloace militare, în baza iordaniană Azrak. NATO deocamdată tace pe acest subiect destul de spinos.
Neînţelegeri pe baza NATO de la Incirlik
Hotărârea vine după luni de tensiuni diplomatice între Ankara şi Berlin. O mână de fier, cea a Germaniei, dar şi a Turciei, care se joacă la mai multe mese, inclusiv aceea al viitorului strategic al bazei Alianţei Atlantice, crucial pentru lupta împotriva Statului islamic din Siria. După celebrul referendum din Turcia, cineva din partidul lui Erdogan a propus ''naţionalizarea'' bazei aeriene. Apoi a urmat o interdicţie de vizită a unui grup de parlamentari germani la trupele cantonate la Icirlik. Dacă mai adăugăm tensiunile dintre cei doi miniştrii de Externe, tabloul e complet. Cu atât mai mult cu cât Germania a acordat azil politic unor militari şi susţinători turci ai organizaţiei lui Fetullah Gulen, care au participat la lovitura de stat din iulie 2016. Cu puţine luni înaintea alegerilor, Merkel nu-şi poate permite să facă concesii Ankarei.
Transferul unităţilor germane în Iordania
Guvernului german nu i-a rămas, deci, altă variantă decât aceea a transferării trupelor Bundeswehrului în Iordania. Cei 260 de militari germani care participă la operaţiunile împotriva Statului islamic vor fi dislocaţi la baza Azrak până la sfârşitul lunii, titrează Occhi della guera. Aceasta mişcare va dura două luni, fiindcă e vorba de multe echipamente şi 6 avioane de vânătoare Tornado, trimise în ianuarie 2016 de la Hamburg.
Baza de la Incirlik e de o mare importanţă: ea a folosit enorm în timpul războiului rece, în războiul din Golf, în operaţiunea Enduring Freedom din Afganistan, până la lupta îmotriva Califatului în Irak si Siria. Baza mai adăposteşte personal militar din SUA, Regatul Unit, Olanda, Danemarca, Cehia, Arabia Saudită şi Qatar.
Între timp, în Turcia continuă arestările
După lovitura de stat eşuată, din iulie 2016, Germania şi Turcia traversează o perioadă de criză politico-militară. Merkel găsise în Erdogan un sprijin cheie pentru stoparea fluxului refugiaţilor spre Europa, dar derapajele liderului turc au devenit de neacceptat : arestări continue la un an de la lovitura de stat, nerespectarea drepturilor omului, epurări abuzive, război contra presei nefavorabile, chiar crime, culminând cu menţinerea stării de necesitate şi dorinţa de islamizare totală a ţării. Şi - colac peste pupăză - Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Erdogan nereproşându-i niciun derapaj.
Recomandările noastre
