Noul preşedinte ales al Egiptului, Mohamed Mursi, a emis, ieri, un decret prin care dispune covocarea Parlamentului, dominat de forţe islamiste, în ciuda decretului militar de luna trecută, prin care legislativul era dizolvat. Decizia sa a provocat indignarea generalilor care şi-au asumat şi puterea legislativă.

UPDATE: Cererea preşedintelui egiptean Mohamed Mursi de convocare a Parlamentului a fost respinsă de către cea mai înaltă instanţă din ţară, care spune că dizolvarea Legislativului este obligatorie.

După decretul preşedintelui Mursi, preşedintele Parlamentului a cerut ca parlamentarii să vină la muncă marţi. Unităţi ale armatei care se aflau în jurul parlamentului au fost retrase, permiţând parlamentarilor să intre. Mursi, al cărui partid susţinut de Frăţia Musulmană a câştigat cele mai multe locuri din Parlament, a spus că legislativul ar trebui să funcţioneze, în continuare, până la organizarea noilor alegeri.

Curtea Constituţională din Egipt, reunită într-o şedinţă azi, la Cairo, a decretat, însă, că deciziile sale sunt "finale şi nu pot face subiectul unui apel". Alegeri anticipate în 60 de zile Decretul lui Mursi mai cere şi organizarea alegerilor parlamentare în decurs de 60 de zile de la adoptarea unei noi constituţii, lucru care nu se va întâmpla până spre sfârşitul acestui an.

Sfidarea armatei de către Mursi va conduce mai mult ca sigur la o înfruntare între puterea prezidenţială şi cea militară, iar preşedintele ar putea fi acuzat că nu respectă hotărârile judiciare.

Curtea Constituţională, instanţa supremă a Egiptului, s-a reunit la scurt timp după emiterea decretului şi urmează să discute cum va reacţiona faţă de deciziile lui Mursi. Pe de altă parte, nu este clar dacă Mursi dispune de prerogativul emiterii de decrete, în lipsa unei constituţii care să distribuie puterile în stat.

Luna trecută, armata, care se afla la putere, a dizolvat Parlamentul în urma pronunţării unei hotărâri a tribunalului suprem, conform căreia o treime din membrii Legislativului fuseseră aleşi ilegal.

Pe 16 iunie, puterea militară a adoptat o "declaraţie constituţională", prin care prelua puterea legislativă şi submina autoritatea lui Mursi asupra armatei. Prin această declaraţie, generalii armatei aveau controlul asupra elaborării noii constituţii, beneficiind în acelaşi timp şi de imunitate în faţa oricărei contestări venite din partea civililor.

Mohamed Mursi, membru al Frăţiei Musulmane, a venit la putere după ce l-a învins în alegerile prezidenţiale pe fostul premier al regimului Mubarak, Ahmed Shafiq. După instituirea sa în funcţie, Mursi, un islamist conservator, a dorit să se impună în faţa puterii militare din Egipt, care preluase conducerea după căderea regimului condus de Hosni Mubarak.

(Andra Vâjâială)