Liviu Dragnea domneşte de o veşnicie peste judeţul cu cea mai mare rată a mortalităţii din România. Se plânge că n-are bani, dar Comisia Europeană l-a acuzat de deturnare de fonduri.

Din toată România, în Teleorman se moare cel mai mult. În fiecare an, din 1.000 de teleormăneni, peste 17 se "curăţă". Cu exactitate statistică, 17, 2. Enorm, în com paraţie cu media pe ţară de 12,1. Ca să nu mai vorbim de media europeană, care este 10,6 la mia de locuitori.

În Teleorman, oamenii mor mai ales din cauza sărăciei. N-au bani să se trateze şi îi doboară cancerul, bolile de inimă, bolile de stomac, lipsa de igienă. Tot din sărăcie, oamenii se încaieră şi se omoa ră unii pe alţii. Când nu se sinucid, din disperarea aceleiaşi sărăcii. Liviu Dragnea, omul de la butoanele PSD, este şi şeful acestui fief al morţii. Domneşte aici de o veşnicie. Se dă în vânt după fe stivi tăţi. Şi se plânge de nepu tinţă. Zice că puterea îi pune piedică la toate proiectele. De fapt, proiectele i-au fost blocate de Comisia Europeană, care l-a acuzat de deturnare de fonduri.

CĂPITANUL DE JUDEŢ De 15 ani, ţara personală a lui Liviu Dragnea Florin Ciornei

Liviu Nicolae Dragnea stăpâneşte peste judeţul Teleorman din 1996. A început ca prefect. În 1996 era reprezentantul guvernului CDR în unul dintre cele mai sărace petice ale ţării. Începând cu anul 2000 s-a instalat pe scaunul de preşedinte al consiliului judeţean. De atunci nu l-a mai dat nimeni jos. Îi place să i se spună "preşedinte de judeţ". Melodia preferată: "Căpitane de judeţ".

Până în 2005, Liviu Dragnea a fost doar un baron local. Tăia şi spânzura pe "moşia" lui. La Bucureşti venea doar dacă era chemat de Octav Cozmâncă să dea explicaţii. Era cvasinecunoscut cu excepţia apariţiei în anchete de presă care vizau afacerile TelDrum, firma care câştiga toate contractele de asfaltări din judeţ.

A vrut să fie mai mult decât un lider local. În aspiraţia spre o carieră naţională, Dragnea s-a băgat pe sub pielea lui Mircea Geoană, sub mandatul acestuia influenţa sa a depăşit graniţele judeţului. A speculat slăbiciunile noului preşedinte al PSD, nevoia de susţinere în faţa vechii gărzi. A sponsorizat diverse evenimente ale PSD. Pe scurt, s-a făcut util.

Din acel moment a stat mai mult pe la Bucureşti ducând zi de zi o luptă în culisele PSD pentru a-şi asigura ascensiunea în fruntea partidului. Totul a culminat cu congresul din 2010 când Dragnea a devenit secretar general al PSD după ce l-a abandonat pe Mircea Geoană şi a sărit în barca lui Victor Ponta. Treptat, a ajuns să coordoneze campanii şi să gestioneze finanţarea partidului.

STATISTICĂ NEAGRĂ Sărăcia provoacă drame: 61 de sinucideri într-un an

Sărăcia îi impinge pe români la fapte necugetate - fură, dau în cap sau se sinucid - săltând astfel rata mortalităţii în statisticile oficiale. Pe unul dintre locurile fruntaşe se află Teleormanul, judeţ în care mai bine de jumătate din populaţie este săracă.

Cel puţin aşa arată un raport al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală: în 68 dintre cele 92 de comune, rata sărăciei este cuprinsă între 31 şi 54 la sută. Pe de altă parte, poliţiştii şi procurorii se confruntă, adeseori, cu fapte de violenţă cauzate de nemulţumirile la care îi împing tensiunile sociale.

"După consumul de alcool, una dintre cauzele importante care conduc la faptele săvârşite cu violenţă este nivelul de trai scăzut", a explicat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Teleorman, subcomisarul Marian Ilicea. În acest context, raportul de activitate al Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" arată că, în Teleorman, 211 oameni au pierit, anul trecut, din cauza morţilor violente. Dintre aceştia, 61 au preferat să îşi pună capăt zilelor, iar cei mai mulţi şi-au pus ştreangul de gât. Alţi 55 au murit în accidente rutiere, iar 12 au fost omorâţi.

REPLICA LUI DRAGNEA "Avem proiecte, dar finanţarea este blocată" Marius Vulpe

Confruntat cu indicele de mortalitate ridicată din judeţ, preşedintele CJ Teleorman, social- democratul Liviu Dragnea dă vina pe blocajul actualei puteri pentru proiectele locale de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

El acuză prefectura că a blocat finanţarea pentru reabilitarea spitalului judeţean, alimentarea cu apă potabilă şi reţelele de canalizare pentru comune. "Am încercat să facem o analiză proprie la CJ. Am cerut date. Nu am primit niciun răspuns din partea instituţiilor deconcentrate. Le este frică ne transmită ceva", a declarat, pentru EVZ, Liviu Dragnea. "La Islaz, unde vin mulţi oameni să facă dializă, suntem îngrijoraţi din cauza apei infestate. Am trimis memorii, analize, am zis: D-le daţi drumul, faceţi abstracţie că primarul este de la PSD şi daţi drumul la investiţii. Nimic. Acolo au început să moară copii, să moară oameni", a exemplificat şeful CJ Teleorman.

În nord-estul judeţului, starea de lucruri ar fi mult mai gravă. "Acolo sunt exploataţii petroliere, sonde care au infiltrat pânza freatică. Ani întregi am cerut de la Petrom şi de la Guvern să construim un sistem de alimentare cu apă şi canalizare. Nu se mai finanţează niciun proiect. Aveam 20 de milioane de euro, proiect european pentru reabilitarea spitalului judeţean. E blocat. De prefectură. Pe alimentarea cu apă am avut 40 de proiecte. Numai unul a fost aprobat, pentru o primărie PNDR. Cu groapa ecologică, la fel", a mai spus Dragnea.

CALICIA RÂNJEŞTE HÂD ÎN INIMA BĂRĂGANULUI La Drăceşti, nici dracul nu are după ce bea apă

Traian George Horia

Drăceşti. Comuna Scurtu Mare, undeva în Teleorman. Bărăganul îşi rânjeşte hâd sărăcia. Drăceştenii sunt disperaţi că mai vine o iarnă fără drum asfaltat şi fără apă la robinet. Aici, singurul element al civilizaţiei aici este curentul electric. "Nu avem canalizare, nu avem asfalt, nu avem apă curentă, nu-i iluminat pe stradă, nu avem gaze, nu există farmacie şi dispensar. Avem curent electric, e drept, da' ăsta se întrerupe la vijelii sau iarna, de zici că nu încape pe firul electric", se plânge Mărin Paraschiv.

Nea Mărin are 54 ani şi se laudă că e cel mai înalt din sat. Probabil şi cel mai slab. E un fel de lider de opinie. Nu se miră că a venit cineva tocmai de la Bucureşti să-l întrebe cum trăieşte. De fapt, nu se mai miră de nimic: "Microbuz e unul singur dimineaţa, deci suntem rupţi de civilizaţie. Când plouă mai mult pe drumul ăsta, îţi intră apa şi-n căruţă, iar satul este blocat, nu poţi răzbi spre Negreni, satul învecinat. Au adus acu' vreo trei ani două ţevi mari de azbociment pentru scurgerea apelor de inundaţie, de se sperie şi vitele de ele, dar nu le-au montat nici până- n prezent. Moara care era lângă sat acum a fost închisă că n-a avut, cică, faianţă pe pereţi".

"Nu există nimic, nimic, nimic"

"Nu există grădiniţă aici şi nu avem nici şcoală, cu toate că există o clădire nouă pentru asta. Şcoala veche, cică, o s-o vândă Primăria. Copiii trebuie să meargă cu microbuzul la şcoala din Scurtu, dar dacă nu are motorină microbuzul, trebuie să contribuie şi părinţii. Păi, copiii ăştia, pe atâta drum, uită tot ce-anvăţat acasă! Apoi, au asfaltat drumul care porneşte de la Drăceşti şi merge spre pădure, iar la noi în sat n-au reuşit să asfalteze măcar uliţa principală, că este din pământ şi e plină de gropi: când trece Salvarea peaici, dacă scapă cu viaţă de la primul- ajutor, bolnavul ăla sigur o să crape de la drumul cu maşina prin hârtoapele astea", îşi continuă Nea Mărin jelania.

Nu simte gluma când îl întreb dacă există cinematograf în sat. Şi nici nu se miră. Apă curentă, cinema sau teren de golf, pentru el e tot aia, de vreme ce nu există. "Satul Drăceşti nu are nimic, nimic, nimic. Pe-aici oamenii au o vorbă: fugi de Drăceşti ca de dracu'!"

CAUZE Seceră cancerul şi sărăcia

"Cauzele care au dus la creşterea morbidităţii în judeţul nostru sunt bolile cardiovasculare, tumorile maligne, accidentele, bolile gastro-intestinale cronice. Totodată, se înregistrează o populaţie majoritară în mediul rural şi îmbătrânirea acesteia. De asemenea, ne confruntăm cu o rată mare a şomajului şi, implicit, cu o situaţie socială dificilă", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Mioara Comană, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman.

Anul trecut, în judeţul Teleorman au fost înregistrate 1.000 de noi cazuri de cancer. De fapt, aici sunt contabilizate, în total, 11.212 cazuri de cancer. În plus, mai sunt şi 25.712 de bolnavi cronici cu afecţiuni cardio-vasculare. Mioara Comană a mai precizat că rata de morbiditate la finalul anului trecut era de 16 persoane la mia de locuitori, iar aceasta este dublă la sate faţă de oraşe. "Morbiditatea generală la nivel de judeţ, în anul 2010, a fost de 16% la mia de locuitori, în urban - 9,6%, iar în rural - 19,2%, acestea reieşind din datele statistice raportate către instituţia noastră", ne-a mai explicat Mioara Comană.

Alte cauze pentru care mai mor românii

Proasta igienă, alimentaţia nesănătoasă şi în cazul populaţiei urbane, zilele puţine de concediu şi faptul că acestea sunt petrecute acasă şi astfel nu se elimină stresul vieţii cotidiene, sunt alte motive care afectează starea de sănătate a populaţiei În ceea ce priveşte numărul de zile libere ale unui salariat român, acesta are pe durata unui an 32 de zile libere.

Este vorba de cele 21 de zile de concediu de odihnă plus 11 zile libere cu ocazia sărbătorilor naţionale. Românii se odihnesc cu două zile mai puţin decât cetăţenii Europei. Media întâlnită în Uniunea Europeană de zile libere este de 34 de zile, după cum arată Ghidul Mondial editat de institutul Mercer. Astfel, în Franţa sunt 40 de zile libere pentru salariaţi, 38 în Austria, în Spania -36 şi în Danemarca - 34.

Date statistice în judeţele cu rată de morbiditate ridicată, informaţii statistice furnizate de Comisia Naţională de Prognoză