Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001- este prima linie telefonică națională, gratuită și confidențială, dedicată persoanelor de peste 65 ani. Din octombrie 2015, când a fost înfiinţată, şi până-n prezent, a înregistrat peste 30.000 de apeluri, iniţiate de 6,000 de persoane. Din analiza interacţiunilor telefonice a reieşit că 45% dintre vârstnicii care apelează la acest serviciu locuiesc singuri. În ceea ce priveşte sprijinului solicitat, 47% dintre apelanți au cerut diverse informații utile, iar 35% au fost interesați de servicii de îngrijire la domiciliu sau de sprijin emoțional și socializare.

Batrânețea este şi mai greu de suportat atunci când eşti condamnat să suferi în singurătate. La nevoie, seniorii speră să aibă un mic sprijin din partea semenilor. La fel a sperat şi doamna Stanca, pe care o mai ţin în picioare doar credinţa şi răbdarea. La 82 de ani, merge greu, cu paşi nesiguri, sprijinindu-se de ce apucă. A muncit în condiţii grele, chiar şi după accidentul din fabrică care i-a schilodit un picior. Mâinile ei încleştate nu mai pot împleti sau lucra la goblenuri. Nu i-a fost niciodată frică de neputință, ci de singurătate. Trăiește într-o cămăruță înghesuită, iar momentele când mai uită de durerile cumplite sunt atunci când oamenii îi calcă pragul. Un vis al ei ar fi să mai poată ajunge o dată la piață. Nu a mai ieșit de trei ani din locuință, iar pentru cele necesare depinde de unul și de altul. A apelat la Telefonul Vârstnicului și astfel a primit îndrumarea de care avea nevoie – un scaun cu rotile și un asistent la domiciliu i-au schimbat viața.

Nu știu ce drepturi au și simt acut lipsa unui interlocutor

„Principala problemă a bătrânilor care sună la Telefonul Vârstnicului este nevoia de informare. Mulţi nu ştiu de serviciile la care au dreptul, că există, de pildă, un serviciu de îngrijire la domiciliu pe care statul îl oferă. Nu ştiu ce să facă, cui să se adreseze dacă vor să se interneze într-un cămin. Nu ştiu că există cluburi de seniori şi unde să se ducă pentru a se afilia. Pe măsură ce înaintează în vârstă, cercul lor de cunoscuţi scade. Au probleme de singurătate şi simt acut lipsa unui interlocutor. Direcţionarea către un club de seniori este una din soluţiile pe care noi le oferim. Când au probleme financiare îi îndrumăm către cantinele sociale sau către ONG-uri şi primării care oferă haine şi diferite ajutoare”, a declarat, pentru EVZ, coordonatorul Telefonului Vârstnicului Oana Budiş.

Doamna Marica „s-a salvat” devenind profesorul unei puștoaice

Pentru doamna Marica a fi profesor nu a fost doar o meserie, a fost o misiune de viață, la care nu poate să renunțe nici la 86 de ani. A fost mereu înconjurată de copii, dar niciodată ai ei. Consilierii de la Telefonul Vârstnicului au direcționat-o către un centru social. Acolo, a cunoscut-o pe Mădălina, eleva cu care lucrează de aproximativ doi ani. Îi amintește de copilaria grea pe care a experimentat-o și ea în anii dintre războaiele mondiale, când a fost nevoită să-și poarte singură de grijă. A găsit un rol care îi da șansa de a primi afecțiune, de a fi valorizată. Atâta timp cât mai poate, doamna Marica e hotărâtă să lucreze cu Mădălina și să ofere copiilor de la centru experința ei de viață și de profesoară. La 86 de ani face voluntariat.

Mădălina a dat de primul om care a învățat-o să scrie și să vorbească corect

Mădălina vine la Centrul social zilnic, pentru masă și ajutor la teme. În urmă cu doi ani era în situație critică la limba română, pierduse ritmul cu școala, avea nevoie de meditații și la alte materii. Mădălina s-a atașat de doamna Marica, pentru că a fost primul om care i-a explicat răbdător totul, de câte ori a fost nevoie. Acum, repetă împreună, o iau de la capat, cu sârguință, energie și voință. Astăzi, Mădălina a ajuns să aibă note mari la română, știe să compună un eseu, să folosească intonația și participă la cursul de teatru. Doamna Marica îi este mentor și bunică, îi împartașește inclusiv noțiuni de bune maniere sau de îngrijire personală, atât de necesare pentru o adolescentă.

„Persoane vârstnice care vor să fie active devin profesori, mentori sau îndrumători pentru copii, implicându-se în activitațile zilnice ale centrelor și oferind sprijin educațional. Utilizarea experienței vârstnice ca resursă pentru comunitate reprezintă o importantă schimbare de paradigmă, dar una necesară pentru a încuraja îmbătrânirea activă ca soluție la situația demografică actuală”, a declarat Ioana Petrea – Director Comunicare și Fonduri, Fundația Regală Margareta a României.

 

Bătrânii își pot găsi un al doilea sens

Bătrânii care sună la Telefonul Vârstnicului sunt direcționați către centre sociale, unde pot face voluntariat sau către cluburile de seniori, unde fac cursuri de informatică, de limbi străine, participă la ateliere sau de creație. Cei care aleg să meargă la un club spun că și-au găsit un al doilea sens. Se implică în activități și reușesc să fie destul de autonomi.

 

Te-ar putea interesa și: