Telefonul de la ora 9:00. Raed Arafat semnalează pericolele ce se pot ivi în situații de urgență

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a răspuns întrebărilor reporterului Evenimentului zilei cu ocazia împlinirii a 42 de ani de la cutremurul din 1977. Arafat consideră că dezinformările sunt foarte periculoase și că propagarea unor informții false, în special în social-media, pot agrava situațiile critice. Secretarul de stat a precizat că fenomenul dezinformării nu este unul specific României.

EvZ: Aveți informații despre numărul de clădiri care sunt încadrate la risc seismic în România și în București, în momentul de față?

Raed Arafat: Știu că sunt sute de clădiri încadrate, nu am cifra exactă, aici trebuie obținută de la nivelul autoritățiilor locale și Ministerului Dezvoltării. Dar, da, cele pe care le știm exact sunt peste 300 de clădiri din București cu risc seismic. Dar asta nu înseamnă că nu sunt și altele pentru că noi nu știm dacă au fost expertizate toate. Deci, astea sunt clădirile expertizate de care știm că au risc seismic la acest moment.

EvZ: Din punctul dumneavoastră de vedere, legea trebuie modificată în așa manieră încât proprietarii să fie obligați să-și consolideze locuințele și în ce măsură considerați că statul trebuie să se implice în a-i ajuta?

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Raed Arafat: Implicarea statului este obligatorie pentru că nu toată lumea deține fonduri ca să facă acest lucru. Știu că deja primăria a lansat deja o întrebare de consolidare a Bucureștiului și asta e un pas bun. Dar cu cât ne grăbim mai mult și cu cât legislația vine în sprijinul acestei acțiuni de prevenire în final, cu atât este mai bine pentru că la un cutremur vom avea mai puține victime. Deci, da, pentru ca o lege să fie mai clară și chiar mai directă ca să forțeze să se facă aceste consolidări sau eventual să se dărâme sau să se înlocuiască clădirile care nu mai sunt consolidate, dar sunt încă locuite. Deci, trebuie găsită o soluție aici iar implicarea statului este obligatorie pentru că nu toți care sunt în clădirile respective au posibilitatea să își finanțeze autoconsolidarea sau comutarea într-o clădire mai sigură. Deci, aicea cred că prioritatea trebuie să fie cetățeanul și statul trebuie să ia ca acest lucru ca  scop, și anume să asigure prioritate pentru siguranța cetățeanului și aici mă refer și că atunci când cetățeanul nu are bani trebuie să venim în sprijinul lui.

EvZ: Considerați că statul și cetățenii sunt pregătiți pentru o calamitate asemănătoare cu cea din 1977?

Raed Arafat: Ca să continui mai departe ce am zis înainte, banii pot să fie recuperați și pe o durată mai lungă, dacă nu îi putem ajuta permanent. Adică să fie o modalitate de plată pe 20, pe 30, pe 40 de ani. Oricum trebuie sprijinit cetățeanul, trebuie să îl lase să facă această consolidare și să îl încurajeze să o facă. Și legislativ, și cu sprijin faptic. Acuma, pentru ultima întrebare, noi trebuie să comparăm situația între 1977 și acuma. Lucrurile s-au schimbat mult, ca dotare stăm mult mai bine. Ca organizare, iarăși stăm mult mai bine. Poate nu avem militarii în termen care au fost în 1977 pentru că atunci era foarte ușor, dădeai ordin și veneau militarii de la Armată, de la pompieri, de peste tot și erau foarte mulți comparativ cu acuma când structurile noastre sunt profesionalizate și nu mai au militari interni. Însă, tehnica achiziționată în ultimii ani permite ca intervențiile să se desfășoare mult mai eficient. În același timp există riscuri și vulnerabilități care nu au fost în 1977 și despre care am vorbit astăzi la Academia Română. Faptul că în timpul intervenției pot apărea anumite dezinformări în social-media. Informații care nu sunt corecte, informații care să ducă la pierderea încrederii populației în structurile de intervenție, care este un lucru foarte grav dacă se întamplă. Noi încercăm, în ultima perioadă, să învățăm populația cum să se pregătească, s-a făcut portalul „Fii pregătit!”, aplicația DSU care are o parte educativă în ea. Observăm pe aplicația DSU unde sunt sute de mii de oameni care au descărcat-o. Ne uităm la partea de lecții, accesarea lor este foarte mică. Câteva mii pe o lecție, când noi ne așteptam să fie câteva zeci de mii. Ceea ce înseamnă că omul de rând nu a sesizat încă rolul lui. Rolul lui este că și el trebuie să fie pregătit, nu este suficient să solicite DSU-ului sau structurilor coordonate de DSU să fie pregătite. Și el trebuie să fie pregătit. Și el trebui să știe ce are de făcut, trebuie să înțeleagă că, în primă fază, cei care intervin sunt oamenii din comunitate și că serviciile de urgență vin în sprijinul lor ulterior. Și mai e un aspect despre care începem să vorbim de el din ce în ce mai mult, în aceste situații, pentru că asta nu a fost în 1977 și acuma este. În situațiile de urgentă care sunt cu impact major, lupta politică și folosirea situației de urgență ca un teren de luptă politică este extrem de grav. Și acest lucru îl spunem din ce  în ce mai mult pentru că s-a observat nu numai în România, și în mai multe zone, anumite comportamente care trebuie la un anumit moment explicate și sancționate. Pentru că în momentul în care ai nevoie cel mai mult de solidaritate, nu ai voie în momentul respectiv să rupi încrederea și să scazi solidaritatea, să împarți oamenii unii împotriva celorlalți. Și ăsta nu e un mesaj numai pentru România, este un lucru pe care îl spunem deschis peste tot. S-a zis și la întâlnirea Națiunilor Unite, s-a zis peste tot, pentru că la momentele în care se confruntă o populație cu un cutremur sau cu un alt dezastru, populația trebuie să aibă încredere în informațiile care îi vin. Dacă vine o informație pe o linie, să zicem pe linia DSU-ului, și mai apar încă doi, trei, care contrazic și spun „Ăștia nu zic bine, faceți așa, nu faceți cum vă spun ei”, cu certitudine se pierde total controlul și este în detrimentul populației acest lucru. De aici, sfatul meu către populație, pentru că nu putem să închidem social-media și așa este normal. Sfatul meu este să se informeze corect din mai multe surse și întotdeauna să se informeze de la sursele oficiale. După care e dreptul lor să asculte și altele și să vadă ce spun și alții, dar să se informeze de la sursele oficiale și să asculte sfaturile date acolo pentru că acolo, de regulă, se știe exact ce se întâmplă pe teren, care este situația și ce trebuie făcut.