Una dintre temerile românilor când se ridică problema vaccinării anti-COVID-19 este reprezentată de dezvoltarea efectelor adverse. Mulți dintre cetățeni se tem de apariția trombozelor. Medicul Gabriel Diaconu a explicat pe înțelesul tuturor oamenilor ce sunt trombii, cum și când se formează și care sunt principalele comorbidități pe care le prezentau pacienții care au murit. Dintre bolnavii care au prezentat tromboze, majoritatea au dezvoltat „ANTERIOR” fenomene trombotice, iar situațiile raportate în acest sens au o frecvență de apariție de 1 caz la 1.000.000 de doze.

”E timpul să lămurim, o dată pentru totdeauna, o chestiune. Asta pentru că oamenilor le frică, spaimă, îi terorizează (la limită) ideea de a se vaccina anti-COVID. De ce le este lor frică?” scrie medicul.

”De tromboze.

Rog cititorul să facă, aici, o pauză, și să caute în propria conștiință, pe cât de simplu se pricepe, o definiție a trombului. Înainte, deci, de-a continua lectura, omul ar face bine să își pună problema: știu, sau nu, ce este acela un tromb?

Risc o speculație că, deși e un cuvânt pe buzele tuturor, majoritatea zdrobitoare habar nu are ce este acela un tromb. Ar putea să fie un fel de mâncare, ar putea fi o specie de ferigă, ar putea fi un pește exotic sau un extraterestru. Totuna.

„Oamenilor le este frică de necunoscut”

Drept urmare se desprinde o concluzie intermediară: oamenilor le este frică de ceea ce nu știu. De necunoscut.

Nu pretind că, odată citite aceste rânduri, oamenii vor „știi” sau vor „înțelege” trombul, respectiv tromboza. Dar mă simt obligat să ofer o explicație.

Ca să pricepi ce este un tromb, trebuie să înțelegi sângele.

Sângele nu este un lichid roșu și-atât. Sângele este o minunăție, un fluid inteligent, plin de viață și dătător de viață, a cărui rețetă poate fi rezumată la două mari categorii de elemente: unele lichide (plasma), respectiv unele solide (celule, proteine care „cară” diverse lucruri pe ele, minerale).

Părțile solide „umblă” prin plasmă. Dar nu umblă oricum. Umblă prin plasmă, în curgerea lor prin vase, de-o manieră deșteaptă și, de cele mai multe ori, ordonată. Ca să înțelegeți, există o ramură întreagă a biofizicii dedicată curgerii fluidelor inteligente numită „reologie” (de la „rhea”, curgere în greacă).

Acest umblet al celulelor prin plasmă, prin vase, spunem că este „laminar” într-o situație obișnuită, fiziologică, respectiv „turbulent” la diverse răspântii, intersecții anatomice (unde ies artere, unde există valve, unde există curbe anatomice făcute de vase). Curgerea laminară e ca mersul pe autobahn-ul nemțesc: fiecare pe banda lui. Turbulent e ca în rond la Miorița.

Infrastructura pe unde umblă sângele NU este perfectă. Se mai strică. Mai mor celule. Mai apar leziuni mecanice. Se mai rup vase. Se mai înfundă vase din diverse motive.

Sângele, care se află în COMUNICARE permanentă cu vasul prin care curge, are o abilitate spectaculoasă: anume de-a „repara”, de partea lui, stricăciuni pe drum.

Cum face el asta? Păi are două lucruri foarte șmechere, dedicate procesului (un fel de „forță de intervenție rapidă”): trombocite (sau plachete), respectiv niște proteine dedicate, numite „factori de coagulare”, pe de o parte, fibrinogen și enzime speciale, pe de altă parte.

Deci, ca în bancul cu evangheliștii care erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei: trombocite, factori de coagulare, fibrinogen și enzime. Sau „acul și peticul”.

Ce este trombul. „Dependent de bubă”

TROMBUL este aglomerarea de fibrină (care se face din fibrinogen), plachete și alte elemente figurate (celule roșii și albe) care ”petecește” leziunea.

Trombul e și el o chestie foarte șmecheră, pentru că nu e un dop tâmpit și-atâta tot. Orice om care s-a tăiat vreodată la deget, sau s-a julit, a văzut cum arată un tromb (mai e numit și cheag): la început e moale, după aia e tare.

Petecul acesta trece printr-un proces de evoluție în sine. Cât timp stă acolo, ca schelele pe clădire, în spate alte celule lucrează frenetic și de zor să „refacă” stricăciunea. Când se termină „lucrarea” are loc „liza” (sau „topirea” lui), care ar merita și ea o poveste, dar asta e altceva.

Sângele, trebuie iarăși afirmat clar și răspicat, se coagulează/ anti-coagulează MEREU. E într-un echilibru, spunem noi, dinamic. Dar cascada coagulării, sau momentul inițierii formării trombului, este dependent de leziune. De bubă. De rană. De disfuncție - în mod obișnuit - a membranei cele mai intime a vaselor (îi spunem endoteliu).

Prin excepție la afirmația de mai sus, în situații particulare, excepționale sau/ și severe, această cascadă de formare a trombilor, sau coagulare, poate începe fără o leziune endotelială.

Îi spunem „coagulare INTRA-vasculară”, cu sau fără diseminare (împrăștiere).

Cum e cazul în COVID-19, unde aberația inflamatorie cauzată de virus strică echilibrul dinamic al sângelui în a doua fază de boală, când de fapt COVID, dintr-o infecție respiratorie, devine o boală a sângelui, și apoi mori din două una: ori de pneumonie, ori de tromboză diseminată.

„Vaccinurile anti-COVID-19 nu dau tromboze”

Vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Repet: vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Toate cazurile de tromboză observate după vaccinarea cu două vaccinuri (Astra Zeneca respectiv Johnson&Johnson) au avut loc la persoane care aveau o formă rară de tulburare a coagulării, deci o PREDISPOZIȚIE (vulnerabilitate) anterioară foarte rară, anume o mutație a factorului 4 plachetar de coagulare. Dintre aceștia, majoritatea avuseră și ANTERIOR fenomene trombotice.

Cazurile raportate au avut o frecvență de apariție de un caz la un milion de doze.

Prin comparație, majoritatea zdrobitoare a persoanelor cu probleme de coagulare NU au avut urmări trombotice. Dimpotrivă, acești oameni TREBUIE vaccinați.

De ce? Pentru că, dacă fac COVID, șansa de a face - din pricina bolii - complicații de tip tromboză e mare. De ordinul 15 - 20% șanse, posibil și mai mult dacă oamenii au și alte boli, că vorbim de insuficiență venoasă, diabet, hipertensiune, antecedente de infarct miocardic sau accidente vasculare.

Deci RISCUL de a face tromboză din cauza vaccinului, comparat cu boala („hai să ne imunizăm natural”) este de milioane de ori MAI MIC.

Am colegi hematologi, cardiologi, specialiști în dermatologie, reumatologie etc (unde problemele „de sânge” sau „de vase” sunt frecvente) și care, spre stupoarea mea, ezită să recomande vaccinarea anti-COVID.

DE CE?

N-am învățat toți aceeași biofizică, aceeași fiziologie și fizio-patologie? N-am memorat toți aceeași cascadă a coagulării? Nu practicăm toți aceeași medicină? Nu citim toți aceleași cărți, aceleași studii?

„Măi om bun, du-te și vaccinează-te”

Măi om bun: dacă te știi cu varice ale membrelor, sau cu insuficiență venoasă, sau cu hipertensiune sau diabet, du-te măi și vaccinează-te. COVID-19 omoară. Vaccinul nu. Fă-ți acest pustiu de bine.

Iar tu, dacă ești hematolog sau oncolog sau dermatolog, judecă medical până la capăt vremurile acestea pe care le trăim, și întoarce-te la judecata medicală de fond, nu bazaconiile care circulă pe buzele tuturor impostorilor.

Riști să-ți moară pacientul de COVID, cum deja s-a întâmplat atât de mult.

Vreți să știți care sunt principalele „comorbidități” pe care le tot anunță autoritățile la cei decedați de COVID, toți cei peste 40 de mii de români MORȚI de corona până acum?

boli ale inimii și vaselor (vezi mai sus): hipertensiune, istoric de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accident vascular, insuficiență venoasă cronică)

diabet zaharat (vezi mai sus), plus minus consum cronic de alcool

boli ale sângelui care apar în afecțiuni cronice ale ficatului, sau alte boli sistemice (de plămâni, dar și cancere, leucemii)

Vaccinul previne tromboza COVID-19

În rândul celor morți de COVID, predomină MASIV cei care aveau probleme de coagulare secundare bolilor lor primare.

Acesta este principalul motiv pentru care vaccinul SALVEAZĂ VIEȚI. Pentru că previne performant coagulopatia COVID.

Pentru că previne tromboza COVID. Pentru că previne moartea prin afectarea multiplă a organelor corpului, pe lângă plămâni.

Să mă ierte istoria, dar suntem datori, în fața ei, să afirmăm toate aceste adevăruri, și să facem asta până răgușim în fața omului de rând. Viața lui e în joc, nu știința noastră”, a scris medicul psihiatru Gabriel Diaconu într-o postare pe Facebook.