Taxa pe boală, colac de salvare pentru un sistem sanitar găunos. Românii vor plăti de trei ori mai mult ca vesticii

De la anul, cine se îmbolnăveşte plăteşte între 4 şi 250 lei pe serviciu. În timp ce autorităţile văd coplata o necesitate, pacienţii se simt jupuiţi. Dacă cetăţenii celorlalte ţări UE co-plătesc în medie 10% din contravaloarea serviciilor medicale, românii vor suporta şi până la 30-40% din preţul acestora.

Introdusă în lege din 2006, dar niciodată aplicată, coplata este o gură de oxigen pentru sistemul nostru sanitar, care cheltuie mult mai mult decât îl ţine punga. De anul viitor, toţi asiguraţii vor scoate din buzunar taxe fixe pentru consultaţii, analize şi internări (mai puţin pentru operaţii), care au rolul să limiteze accesul nejustificat la servicii scumpe. Pacienţii care vin la doctor ca la promenadă se vor gândi de două ori înainte, la fel cum nici medicii nu vor mai putea face "şmecherii" la internări. Deşi intenţia e bună, experţii se tem că s-a ales prost momentul pentru noi taxe. Internările false, o metodă populară de furt Dacă într-un proiect de lege anterior se stipula că nivelul coplăţii nu poate depăşi a douăsprezecea parte din veniturile anuale, autorităţile s-au răzgândit şi au renunţat la plafon. "Asta ar însemna să monitorizezi veniturile fiecărui cetăţean, consumul lui de servicii, adică nişte cheltuieli de administrare ce ar depăşi coplata", preciza ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi. Potrivit noului proiect aflat în dezbatere, cel mai puţin vom plăti pentru consultaţii- între 4 şi 7 lei. Dacă vom avea nevoie şi de analize, vom da în plus între 5 şi 20 de lei, însă pentru investigaţii performante (RMN, tomografii), trebuie să fim pregătiţi cu până la 250 de lei. De departe, cel mai mult ne va ustura la buzunar spitalizarea, care va ajunge la maximum 80 de lei. Deşi sumele par mari, dacă ar fi să le calculăm ca procent din valoarea serviciului respectiv, sunt destul de mici pentru economia spitalului. Pentru rezolvarea unui caz, Casa plăteşte spitalului circa 1.350 de lei, ceea ce înseamnă o coplată de maximum 4%, sub media UE de 10%. "Adevărata economie se va face la internările nejustificate. În prezent, un bolnav care stă zece zile în spital e internat şi externat de două ori consecutiv, pe hârtie. Şi aşa medicul raportează două cazuri rezolvate, ca să ia mai mulţi bani. Coplata va stopa asta, pacientul nu va vrea să dea bani de două ori", explică Sorin Paveliu, expert în sănătate şi fost deputat. Mecanismul a fost dovedit în SUA, printr-un studiu de zece ani, început în 1971. "După ce s-a introdus coplata, americanii au consumat cu 30% mai puţine servicii. Acest sistem a devenit ABC-ul asigurărilor, pe care o singură ţară nu-l are. Ghiciţi care. A trebuit să vină FMI-ul să ne tragă de mânecă", adaugă Paveliu, care mai spune că, în Franţa, pacientul co-plăteşte "şi pentru o reţetă decontată integral". "Taxă în plină recesiune, o prostie!" În România, coplata se suprapune însă peste un sistem de contribuţii neoficiale, în care intră şi şpaga. Românii îşi cumpără medicamentele în spital şi suportă mai mult de jumătate din valoarea celor compensate, arată un studiu Cegedim. În aceste condiţii, anunţul introducerii coplăţii a căzut ca un trăsnet în rândul bolnavilor cronic, "care doar la medic trebuie să vină de şase ori pe an sau lunar, plus investigaţii şi internări", spun reprezentanţii Alianţei Pacienţilor Cronici. Bolnavii din programele naţionale (cancer, TBC etc.) sunt scutiţi de coplată. O altă problemă, semnalată chiar de medici, e valoarea mare a tarifelor pentru seviciile din ambulatoriu. "Un medic specialist primeşte de la CNAS între 13 şi 16 lei pentru o consultaţie. Coplata e de 5-7 lei- deci un procent de 38%-43%. Coplata pentru RMN reprezintă 30-33%, un blocaj major. În sistemele occidentale, nu trece de 10%. Guvernanţii sprijină spitalele, unde coplata e de 4%, şi pun stavile accesului la ambulatoriu. Pacientul se va duce atunci la camerele de gardă", atrag atenţia reprezentanţii Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor. Alţi doctori consideră că momentul ales pentru a introduce coplata nu putea fi mai prost. "E o prostie să pui alte taxe în recesiune. Problema e modul greşit în care se cheltuie banii asiguraţilor", spune prof. dr. Gheorghe Iana, şeful secţiei de Radiologie de la Spitalul Universitar din Bucureşti. După introducerea coplăţii, americanii au consumat cu 30% mai puţine servicii medicale. Este un lucru dovedit ştiinţific. SORIN PAVELIU, expert în sănătate Pacienţii cu boli psihice şi cancer scapă de coplată Sunt scutite de la coplată mai multe categorii de asiguraţi, respectiv

• Copiii şi studenţii până la 26 de ani, dacă nu realizează venituri din muncă;
• Bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni (cancer, TBC, hemofilie, transplant), cei cu afecţiuni psihiatrice şi boli rare;
• Pensionarii cu venituri de până la 740 lei/lună şi angajaţii cu venituri minime pe economie;
• Gravidele şi lăuzele, doar pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau câştigă sub salariul de bază minim brut pe afară, pentru toate serviciile medicale.

Nota de plată pentru un bolnav cronic: 900 de lei pe an, fără internări Românii care vor strânge cel mai mult cureaua după intrarea în vigoare a coplăţii sunt bolnavii cronic, alţii decât cei cu cancer şi boli incluse în programele naţionale, care sunt oricum scutiţi. Un calcul al Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor arată că un asigurat bolnav cronic "normal", fără istoric de infarct şi care nu face nici dializă, ar trebui să vină de 4-6 ori pe an la medicul de familie pentru control şi reţetă sau chiar lunar, ceea ce înseamnă o coplată cuprinsă între 30-84 de lei. Dacă suferă de o boală cardiovasculară (hipertensiune arterială, cardiopatie), oftalmologică (glaucom), endocrină (osteoporoză) sau neurologică, atunci ar trebui să plătească pentru toţi medicii pe care îi accesează cam 336 de lei. Analize de laborator ar trebui să se facă de două ori pe an (40 de lei), iar investigaţii mai speciale poate o dată pe an (100-150 de lei). Dacă este şi reumatic, ar avea nevoie de o cură de fizioterapie (20 de lei), iar dacă mai şi răceşte sau face alte infecţii respiratorii, mai scoate din buzunar bani pentru consultaţie la ORL (21 de lei, de trei ori pe an) şi radiografie (5 lei). Dacă are şi hernie de disc, atunci face şi un RMN, pentru care va plăti până la 250 de lei. La finalul anului, când trage linie, va vedea că a co-plătit între 780 şi 886 de lei, mai mult decât un salariu minim pe economie, şi asta fără a mai pune la socoteală internările. "În aceste condiţii, suntem împotriva acestui proiect, care încalcă principiul solidarităţii sociale şi cerem Guvernului actual să iniţieze acest proiect mai întâi în câteva judeţe, pentru a vedea cum funcţionează", este solicitarea medicilor afiliaţi Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor. Sume percepute pentru coplată Consultaţii - la medicul de familie- 4-5 lei (12-16%*) - la medicul specialist- 5-7 lei (38-43%) Analize de laborator - 1-5 analize- 5 lei - între 6 şi 10 analize- 10 lei - peste 10 analize- 20 de lei Intervenţii complexe ( 30-33%) - RMN- 150-250 de lei - CT- 100-150 de lei - angiografie-80 de lei Spitalizare (1,45 - 4,3%) De zi - 60 de lei/ spitale de categoria I - 50 de lei/ spitale de categoria a II-a - 40 de lei/spitale de categoria a III-a - 30 de lei/ spitale de categoria a IV-a - 20 de lei/ spitale de categoria a V-a şi neclasificabile Continuă - 80 de lei/ spitale de categoria I - 70 de lei/ spitale de categoria a II-a - 60 de lei/ spitale de categoria a III-a - 50 de lei/ spitale de categoria a IV-a - 40 de lei/ spitale de categoria a V-a şi neclasificabile * din valoarea serviciului decontat de Casa Naţională de Asigurări către furnizori

Aparatul de aer condiționat, pericol pentru sănătate. Recomandări pentru utilizatori

Spălarea blugilor în mod corect. Menține-i ca noi o perioadă mai lungă de timp