BCE/ Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Banca Centrală Europeană (BCE) a ales să păstreze dobânzile la nivelurile actuale, într-un context marcat de tensiuni comerciale globale și incertitudine economică generalizată. Decizia, anunțată joi, vine după patru tăieri succesive de dobândă realizate de la începutul anului, semnalând o atitudine mai prudentă din partea instituției de politică monetară a zonei euro.
Inflația stabilizează decizia BCE
După ce rata inflației în zona euro a coborât în luna precedentă la ținta oficială de 2%, BCE a decis să întrerupă temporar ciclul de relaxare monetară început în ianuarie. Dobânda de politică monetară, care a fost redusă de la 3% la 2% în doar câteva luni, rămâne deocamdată nemodificată, așa cum anticipau majoritatea analiștilor.
În conferința de presă de după anunț, președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat faptul că decizia reflectă o perioadă de „așteptare și prudență”, în condițiile în care economia zonei euro a performat ușor peste așteptări în primul trimestru. Potrivit oficialilor europeni, consumul intern, investițiile și exporturile au susținut această evoluție pozitivă.
Relațiile comerciale cu SUA: risc sau oportunitate?
Cu toate acestea, perspectivele economice sunt puternic influențate de situația geopolitică, în special de relația comercială tot mai tensionată dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Washingtonul analizează posibilitatea impunerii unui tarif general de 15% asupra tuturor importurilor provenite din UE, o mișcare ce ar putea declanșa măsuri de răspuns din partea Bruxelles-ului.
Tarife Trump / sursa foto: dreamstime.com
În acest context, BCE urmărește cu atenție evoluția negocierilor transatlantice, existând semnale că un acord ar putea fi atins până la 1 august. Un eșec în această direcție ar putea conduce la introducerea unor tarife chiar mai ridicate — de până la 30% — cu potențiale efecte negative asupra exporturilor europene și încrederii investitorilor.
BCE în fața unor decizii delicate
Lagarde a mai atras atenția asupra unor factori de risc ce persistă în peisajul economic: fragmentarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea cheltuielilor publice și fenomenele climatice extreme. Deși aprecierea monedei euro — care a urcat la 1,175 dolari — ar putea tempera inflația prin ieftinirea importurilor, presiunile asupra prețurilor rămân prezente.
Pentru perioada următoare, analiștii nu exclud o nouă reducere de dobândă, posibil în luna septembrie, în absența unui progres în discuțiile comerciale cu SUA. Totodată, există și posibilitatea inversării trendului, printr-o eventuală creștere a dobânzilor, dacă economia se dovedește mai rezilientă decât se estimează și inflația reîncepe să urce.
„Piețele ar putea schimba rapid direcția, de la așteptarea unei ultime tăieri de dobândă la anticiparea unei prime majorări”, a declarat Mark Wall, economist-șef pentru Europa în cadrul Deutsche Bank.
