Majorarea cu 50% a salariilor profesorilor şi a pensiilor pentru grupele I şi II a fost declarată constituţională.

Legea privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% este conformă cu Legea fundamentală, au stabilit ieri judecătorii Curţii Constituţionale. O decizie similară au luat şi în cazul legii privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă. Acest lucru nu garantează însă că banii prevăzuţi în legi vor şi ajunge la cei vizaţi.

Cel de care depind acum majorările este preşedintele Traian Băsescu, pe masa căruia se află cele două acte normative, pentru promulgare. Şeful statului, care a cerut recent „responsabilitate şi prudenţă“ în acest domeniu, are însă la îndemână şi posibilitatea amânării majorărilor fie printr-o cerere de reexaminare a legii în parlament, fie printr-o nouă contestaţie la Curtea Constituţională.

Dacă legea va fi promulgată, aşa cum Băsescu a dat de înţeles la un moment dat, guvernul va fi însă pus din nou în şah, premierul Tăriceanu declarându- se în imposibilitatea de a da banii prevăzuţi de lege. Ca soluţie pentru guvern, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, vorbeşte deja despre o ordonanţă de urgenţă de suspendare a majorărilor salariale. Notă de plată ridicată Legea privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% ar urma să intre în vigoare imediat ce este promulgată de Băsescu, în timp ce majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă are ca termen 1 ianuarie.   Guvernul a atacat cele două acte normative pe motiv că nu sunt precizate sursele de finanţare. Potrivit estimărilor executivului, majorarea salariilor profesorilor ar însemna un efort bugetar de 700 de milioane de lei (în 2008) şi de 4,3 miliarde de lei (în 2009). Majorarea pensiilor ar presupune un efort bugetar de 2,75 miliarde de lei, în 2009. Guvernul a susţinut, în permanenţă, că nu are aceşti bani, lucru repetat ieri de premierul Tăriceanu. „Majorarea salariilor profesorilor cu 50% ne va face să plonjăm într-o criză majoră, care ar afecta toate categoriile de salariaţi“, a comentat ieri Tăriceanu, aflat la Bruxelles. El a invocat pericolul unei „inflaţii galopante“, mai ales că este posibil să urmeze revendicări şi din partea altor bugetari. Variantele lui Băsescu În aceste condiţii, autorităţile trebuie să găsească o formulă legală de a stopa majorările. Preşedintele, care s-a eschivat până acum în legătură cu acest subiect, are un termen de cel mult 10 zile pentru a decide dacă o promulgă sau o retrimite în parlament. Varianta reexaminării ar fi un balon de oxigen pentru executiv.

Deşi destui aleşi vor fi tentaţi să o voteze din nou din motive electorale, Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a dovedit, de-a lungul timpului, suficiente abilităţi pentru a trage de timp în cazul legilor incomode pentru guvern. Variantele liberalilor

Dacă însă şeful statului promulgă legea, guvernul va fi din nou în impas. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a criticat ieri decizia Curţii Constituţionale şi a spus că va propune adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de stopare a efectelor legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%. O altă posibilitate luată în calcul este negocierea cu sindicatele, astfel încât majorările să fie operate eşalonat. Liberalii iau în calcul şi asumarea răspunderii pentru un moratoriu privind stoparea oricăror creşteri salariale până la instalarea noului guvern.   Tăriceanu: „Economia va intra în degringoladă“ „Cine îşi imaginează că majorarea salariilor din sectorul educaţiei va rămâne fără urmări la nivelul celorlalţi bugetari se înşală“, declara premierul Călin Popescu-Tăriceanu în urmă cu câteva zile, la întâlnirea cu reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini. El afirma atunci că, potrivit calculului făcut de miniştri, un contribuabil ar trebui să plătească o contribuţie de 2.000 de euro, pentru ca bugetul de stat să poată suporta majoră rile de 50% în sectorul public, dar şi că o astfel de măsură ar nărui toate performanţele economice.   „Economia va intra în degringoladă, recesiune. Vom reaprinde inflaţia cu toate efectele dezastruoase. Vom îndepărta investiţiile şi investitorii. Un lung cortegiu de efecte negative“, anticipa, pesimist, premierul.

PROTEST ÎN HAINE DE DOLIU

Sindicaliştii din Educaţie au pichetat parlamentul şi guvernul

Câteva mii de sindicalişti din Educaţie, veniţi din toată ţara, au agitat, ieri, pancarte în faţa parlamentului şi apoi la Palatul Victoria, au fluierat şi au cerut demisia guvernului, iar la final au aplaudat decizia Curţii Constituţionale, care le dădea dreptate. Protestul a fost organizat, spun ei, întâmplător în ziua în care judecătorii Curţii s-au pronunţat asupra constituţionalităţii majorării salariilor profesorilor cu 50%.

Preşedintele Federaţiei Alma Mater, Răzvan Bobulescu, a protestat îmbrăcat în haine negre, în semn de doliu. „Vor să îngroape învăţământul românesc. Or, unde educaţie nu e, nimic nu e!“, a declarat el. Un alt lider de sindicat, Marius Nistor, preşedintele FSL „Spiru Haret“, a afirmat că mitingul nu este îndreptat împotriva Curţii Constituţionale, ci a guvernului, care „nu vrea să crească salariile profesorilor din învăţământ nu pentru că nu ar avea bani, ci pentru răfuieli politice“.   Protestul a fost suspendat imediat ce a fost dat verdictul Curţii, liderii de sindicat neuitândă să menţioneze însă că acţiunile vor fi reluate dacă guvernul va încerca amânarea aplicării legii. „Vom continua protestele dacă legea nu va fi aplicată începând cu 1 octombrie 2008. În noiembrie, deci, profesorii trebuie să-şi primească salariile majorate“, a susţinut Nistor.

Pe de altă parte, funcţionarii publici afiliaţi la Sed Lex au amânat greva programată pentru astăzi până pe 13 noiembrie, pentru că mai multe sindicate membre au cerut un răgaz pentru a se mobiliza mai bine. „Vrem să organizăm o grevă generală pe termen nelimitat şi pentru aceasta e nevoie de o bună organizare“, spune liderul sindical Vasile Marica. Tot ieri şi membrii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) au hotărât amânarea grevei, motivul fiind „disponibilitatea ministrului internelor şi reformei administrative, Cristian David, de a participa joi, 23 octombrie, la negocieri“, potrivit unui comunicat al sindicaliştilor.