Lacrimi de fericire, afectiune si multa caldura. Imagini de final ale unui film cat se poate de real si de tragic, care, timp de sase ore, a tinut cu sufletul la gura intreaga tara.

Asa s-ar putea rezuma intalnirea dintre comandantul Grupului Special de Pompieri-Salvatori al Capitalei, locotenent-colonelul Dorin Oltean, si Andrei Juganaru, copilul de numai un an si jumatate, pe care, miercuri dimineata, l-a scos din putul adanc de zece metri in care cazuse.

„Am venit sa-l vad, aici, la spital, sa ma asigur ca traieste. Pentru ca azi-noapte nu imi mai dadea drumul din brate. Cand l-am asezat pe targa, in ambulanta, si a simtit ca il las acolo, a inceput sa planga, a intins manutele spre mine si a incercat sa se ridice.

Sunt foarte mandru de el. Este un ingeras nascut a doua oara”, povesteste, cu vocea tremuranda, Dorin Oltean. Se intoarce, apoi, spre parintii micutului, ii imbratiseaza si adauga: „A avut zile… Dumnezeu a fost alaturi de el. Sa fiti siguri ca are sapte vieti!”.

Pe o noptiera de langa patul de spital pe care Andrei se odihneste, eroul sau asaza o maimutica din plus, care sa-i aminteasca acestuia de el, peste ani.

„Mi-a fost frica!”

Desi a dus la capat multe misiuni dificile, colonelul Oltean recunoaste ca aceasta a fost una cu totul speciala. „Fiecare interventie este deosebita in felul ei. Acum insa ne-am temut in permanenta sa nu-l pierdem pe Andrei. As minti daca as spune ca nu mi-a fost frica. Au fost mai multe momente tensionate, in care ne-am luptat cu secundele. Iar atunci cand am intrat dupa el in groapa adanca de aproape zece metri m-am rugat ca pamantul sa nu se surpe peste noi. Am pus insa mai presus de orice viata copilului”, completeaza „eroul de la Sintesti”.

Si familia micutului – care traieste intr-o casa modesta din localitatea ilfoveana Sintesti – recunoaste ca, in noaptea de marti spre miercuri, a fost la un pas de cea mai mare tragedie prin care ar fi putut trece.

Desi nu-si explica cum micutul a reusit sa mute un covor si un capac ce acopereau putul scos din folosinta, Elena Juganaru, bunica lui Andrei, crede ca numai o putere divina a facut ca nepotul ei sa scape doar cu cateva zgarieturi. „A luptat pentru viata lui la nici un an si jumatate. (…) Inca de la botez s-a tinut cu mainile de patrafirul si crucea preotului”, spune, oftand, femeia.

CONTRACRONOMETRU

Sase ore de tensiune pentru salvarea lui Andrei

Exact sase ore. Atat a durat operatiunea de salvare a micutului Andrei. Alertati la ora 20.24, peste 30 de pompieri-salvatori de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Capitalei au intervenit pentru a-l scoate pe baietel din putul adanc de zece metri in care cazuse in timp ce se juca in curtea casei. „Ne-am dat seama ca vom avea mult de lucru atunci cand am vazut ca diametrul putului era de doar 25 de centimetri”, ne-a declarat unul dintre salvatori.

Au vorbit mereu cu copilul

Pompierii au avut grija sa introduca mai intai oxigen in put pentru ca, la acea adancime, copilul nu avea aer suficient. Apoi au vorbit cu el in permanenta, intrucat daca atipea exista riscul ca temperatura corpului sa-i scada brusc si sa intre in soc hipotermic. S-au folosit apoi, pe rand, doua excavatoare pentru a sapa gropi paralele cu putul format din cinci tuburi de beton.

„A trebuit sa scoatem primul tub, pentru ca intre acesta si al doilea exista o bucata de pamant de circa 20-25 centimetri inaltime care ar fi putut sa se surpe peste baietel”, au mai precizat salvatorii care au oprit excavarea la adancimea de sapte metri deoarece ajunsesera la o falie de nisip si aparuse din nou riscul unei surpari. Au mai sapat pana la aproape 9,5 metri cu lopeti si cazmale si au ajuns la Andrei in jurul orei 2.30.

ACCIDENT SIMILAR

Sintesti: mai intai a cazut o femeie

Cu o seara inainte, tot la Sintesti, aceeasi echipa de pompieri a reusit sa salveze o femeie de 54 de ani care cazuse si ramasese intepenita la trei metri sub pamant, intr-o fantana parasita, cu diametrul de 40 de centimetri.

Intrucat Virgina Mihai era prinsa intr-o pozitie nefireasca – avand picioarele incrucisate –  pompierii au folosit un excavator pentru a sapa o groapa de patru metri adancime, la o distanta de un metru de locul unde se afla aceasta. Apoi au sapat un tunel prin care au scos-o si au transportat-o la spital.

BUCURESTI

3.000 de capace furate pe an

N-a fost an, din ultimii 17, in care sa nu cada vreun roman intr-un canal lasat descoperit. O eleva din clasa a V-a, de la o scoala din Bacau, a cazut intr-un canal chiar in incinta scolii. Intamplarea se petrecea in 2005, cand fata a scapat cu contuzii usoare.

O tanara de 23 de ani a cazut intr-un canal din Roman, in 2006. Un an mai tarziu, un copil de 9 ani s-a ranit la coloana vertebrala cazand intr-un canal din Cluj, iar un altul, de 5 ani, a fost victima unei gropi din curtea gradinitei, la Galati.

Bucurestiul a avut parte de tragediile lui, care au culminat cu moartea unei fetite de 7 ani, inecata intr-un canal din Berceni, in 2002. Autoritatile au dat in clocot in lunile care au urmat nenorocirii, prefectura a chemat regiile si primariile la ordine, s-a facut inventarul capacelor de canal lipsa si toata lumea s-a angajat… sa nu se mai intample.

Tragedia s-a uitat, dar cauza a ramas de actualitate. Capacele de canal continua sa dispara si in miez de zi, metoda de furt fiind plimbarea unei carute fara fund pe deasupra canalului si extragerea capacului din mers.

Numai Apa Nova, firma care se presupune ca are cele mai multe capace de canalizare din Bucuresti, a contabilizat anul trecut un prejudiciu de 800.000 de lei noi cauzat de inlocuirea celor 3.000 de capace de canal furate.

Varful de furturi s-a inregistrat insa in 2001-2002, cand firma a ramas fara 5.000 de capace din fonta. Ca sa impiedice furturile, Apa Nova a recurs la securizari ale capacelor in placi mai mari din beton, care sa nu poata fi ridicate decat cu macaraua.

Autoritatile nu stiu totusi cate capace de canal are Capitala, dar estimeaza ca ar fi cateva zeci de mii. Nici cui apartin nu se stie, multe din canalele Electrica, Distrigaz, Romtelecom, RADET sau Apa Nova nefiind inscriptionate corespunzator. (Dollores Benezic)