Ţara de după Ponta. Episodul 2

Ţara de după Ponta. Episodul 2

Nu-i frumos să te citezi singur, ba chiar e un semn de paranoia incipientă, însă, cu tot riscul, trebuie s-o fac: acum fix o lună spuneam aici că Victor Ponta este un tânăr politician cu un mare viitor în spatele său, în care multă lume bună investise enorm (şi niţel naiv, dar nu le spuneţi, că sunt foarte orgolioşi), dar care s-a consumat rapid ca o feştilă în doar trei luni, mizând pe o strategie complet greşită.

În loc să încalece PSD şi să o lase mai moale cu grupul său de prieteni veseli dar provinciali gen Şova-Negoiţă-Bănicioiu, căutându-şi deschidere şi aliaţi în Europa, unde e mare căutare de băieţi tineri şi frumuşei care să dea o faţă nouă socialismului estic, el s-a aruncat într-o aventură care nu l-a servit personal cu absolut nimic. Doar l-a pus în braţele şi la cheremul baronetului PSD-ist de modă veche şi cu dosare. Ceea ce e păcat, pentru că Ponta, cu toate evidentele sale defecte de caracter, era unul din politicienii la vârf fără dosare în spate, deci n-avea a se teme de ANI sau DNA. În loc de asta, premierul s-a angajat la scurt timp după învestire să care gunoaiele întregii alianţe USL, slujind cauze care nu erau ale lui. A devenit astfel un Daniel Constantin II, doar ceva mai iute la minte şi la vorbă, dar care acum va fi ţinut de partidul lui ca o momâie în geam doar atât cât va fi nevoie, iar după aceea va fi rejectat. PSD îl va lăsa unde e deoarece nu are nici un interes să murdărească acum pe altcineva, înainte de o campanie isterică ce va dura până în noiembrie, dacă Ponta e oricum plin de zoaie din cap până în picioare. Însă o dată ce puterea de a nominaliza premierul după alegeri s-a întors la Băsescu, iar USL scade la sub 50% în intenţia de vot, e clar că pe termen mediu îşi poate lua adio de la funcţie. Va fi însă scandal - la fel cum scandal ar fi fost şi dacă era demis Băsescu, cu campanie pentru prezidenţiale în octombrie şi apoi încă una parlamentară la sfârşit de noiembrie. Nici o diferenţă în asta. O tabără clamează victoria tehnic şi constituţional, iar cealaltă moral, şi o vom ţine langa aşa restul anului 2012 până se va instala o nouă majoritate cu guvernul ei, deoarece pe moment nici Băsescu nici Ponta nu pot fi daţi jos din scaunele lor. La scrutinul legislativ, după toate gafele tactice şi diplomatice comise de USL în ultima lună, nu este exclus ca alianţa să reuşească performanţa extraordinară de a pierde nişte alegeri pe care practic nu trebuia decât să şadă liniştită pentru a le câştiga, precum Geoană în 2009. În loc de asta ea şi-a pus toată Europa în cap pentru o prostie, s-a lăsat curtată de strategii de la Vocea Rusiei (poate că nu deliberat, dar ce contează) şi aproape că a re-energizat un partid (PDL) ce era cât pe-aci să intre în disoluţie, care nici nu merită norocul ce a dat peste el.Anul 2012 e pierdut cu totul pentru actul guvernării, dizolvat în diverse campanii electorale programate sau ad-hoc. Ponta ar trebui acum să facă ce a promis deunăzi, anume să lase gargara în seama celor fără serviciu (ex Antonescu) şi să guverneze, numai că asta pune o problemă de identitate mare, deşi nu nerezolvabilă, unuia care a crescut şi s-a legitimat politic doar prin retorică şi polemică. Azi aterizează delegaţia FMI şi nu prea văd ce fel de idei economice luminoase ar putea prezenta poporului guvernul României după discuţiile ei. Pentru că ce trebuie făcut nu prea vor ei să facă, iar ce ar vrea să facă, nu se poate, în cadrele strânse ale bugetului. Dl. Ponta, ştiu că pentru dv nu mai contează, dar măcar nu-i luaţi şi pe ăştia la mişto, că ne trebuie banii lor.