În ciuda independenței revendicate de Taiwan în 1949, Beijingul nu a renunțat niciodată la recâștigarea controlului asupra a ceea ce consideră că este o provincie care este încă parte integrantă a teritoriului său.
Între exercițiile militare din strâmtoarea care separă cele două țări, asezonate cu provocări, și proiectele care fac posibilă o invazie, guvernul chinez întreține oarecum o ceață cu privire la obiectivele sale potențiale asupra Taiwanului.
Tensiunile de ambele părți ale strâmtorii au continuat însă să crească de la alegerea, în 2016, a președintei taiwaneze Tsai Ing-wen, care a provenit dintr-un partid tradițional ostil Beijingului.
Iar China a început să-și arate forța amenințând, cu subiect și predicat „provincia rebelă” Taiwan.
Insula, care a fost la sfârșitul războiului civil chinez din 1949 refugiul naționaliștilor din Kuomintang, conduși de Chiang Kai-shek și învinși de comuniștii din Mao, trăiește de atunci sub amenințarea unei invazii.
„Arătăm lumii hotărârea nostră de a ne apăra teritoriul”, a declarat Tsai Ing-wen în cadrul unei ceremonii care marchează începutul construcției de opt submarine la un șantier naval din Kaohsiung (sud), scrie Slate.
Aceste noi submarine vor înlocui flota de patru submarine actuale (produse de americani) pe care țara le are, dar care datează din cel de-al doilea Război Mondial.
În timpul ceremoniei de lansare a acestui proiect, președintele Tsai Ing-wen a considerat că acest proiect a reprezentat un „eveniment istoric care demonstrează lumii tăria hotărârii Taiwanului”.
În ultimele decenii, insula a trebuit să investească puternic în industria sa de apărare din cauza presiunii din partea Chinei împotriva țărilor care îi vând arme.
Taiwanul a făcut pași mari în construirea de rachete și chiar a construit avioane de luptă. Dar puterea armatei sale este mai mult sub cea a Beijingului.
Noile submarine vor patrula în strâmtoarea Taiwan, un braț de mare ce se întinde mai puțin de 200 de kilometri între insulă și China continentală. O strâmtoare pe care China va trebui neapărat să o traverseze dacă vrea să ajungă pe „insula rebelă”.
Submarinele în cauză sunt , evident, modele mai puțin costisitoare, alimentate de motoare diesel (la suprafață) și baterii electrice (în imersiune), spre deosebire de submarinele nucleare folosite de China.
Taiwan trebuie și să echipeze aceste nave. Deja administrația Trump a autorizat vânzarea către marina taiwaneză de torpile Mark 48, un contract în valoare de 146 milioane de euro.
Washingtonul a aprobat inițial un contract, în 2001, pentru furnizarea către marina taiwaneză a opt submarine cu propulsie convențională, dar tranzacția nu a mai avut loc.
SUA sunt un furnizor de cursă lungă de armament pentru Taiwan, în cadrul legii Taiwan Relations Act, veche de 40 de ani, aprobând recent mai multe vânzări majore de arme având o valoare totală de zece miliarde de dolari, care include avioane de luptă F-16, tancuri M1A2T Abrams și rachete antiaeriene portabile Stinger.
China în schimb a construit una dintre cele mai puternice flote din lume, cu submarine sau portavioane cu propulsie nucleară. Avioanele sale de luptă și-au mărit incursiunile în spațiul de apărare aeriană al insulei, în acest an.