Editura Polirom publică, de ceva vreme, creația integrală a gânditorului Nicolae Steinhardt, mai cunoscut publicului larg după titlul Jurnalul fericirii.
Editura Polirom publică, de ceva vreme, creația integrală a gânditorului Nicolae Steinhardt, mai cunoscut publicului larg după titlul Jurnalul fericirii, opera care i-a redimensionat statura de cărturar (și de om).
Concepută la inițiativa Părintelui Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, colecția a oferit, de-a lungul ultimilor ani, surprize excepționale. De la tipărirea unei variante noi a „Jurnalului...” (2012), păstrate și descoperite la Rohia, până la ultima carte recent apărută - Varia I (2019) -, via Articolele burgheze - splendide texte dintr-o vreme tulbure -, gândurile, frământările, ideile și generozitatea minții lui Steinhardt se încheagă, minunat, în litere ordonate elegant, între coperte tari.
Dar să nu mai pierdem vremea cu introduceri, ci să ne lăsăm purtați, mai bine, în universul fascinant al sclipirilor steinhardtiene. Sau măcar în marginea poveștilor lor. Călăuze ne vor fi - pentru Varia, cel puțin - Florian Roatiș (îngrijitorul ediției, autorul studiului introductiv, al notelor și al indicilor) și Virgil Bulat (repere bibliografice).
Dactilogramele André Gide şi Post Bellum
„Primul volum Varia din cadrul Integralei «N. Steinhardt» recuperează, în primul rând, două texte aflate în arhiva Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, din care autorul a publicat, de-a lungul timpului, câteva fragmente cărora le-a conferit - prin unele demersuri de revizuire - statutul unor articole autonome. Este vorba de două dactilograme, intitulate André Gide şi Post Bellum, care în proporție de două treimi sunt inedite.
Dacă din dactilograma despre Gide lipsesc doar trei pagini, din Post Bellum s-a pierdut mai mult de un sfert din text. Am marcat cu paranteze drepte fragmentele lipsă şi am refăcut cuprinsul la Post Bellum. De asemenea, de cele mai multe ori, am consemnat în aparatul critic relaţiile dintre textele menţionate şi decupajele publicate de autor în reviste culturale şi/sau volume. Am ținut cont de faptul că, pe parcurs, Steinhardt a adus completări şi a renunțat la anumite pasaje” - ne împărtășește Florian Roatiș.
Parodie cu „tânăra Generație”
Este, îmi pare, fascinant să aflu amănunte atât de intime din lumea scrierilor lui Steinhardt. Iar Florian Roatiș nu mai prididește cu informațiile: „În al doilea rând, am inclus aici articolele publicate de N. Steinhardt în revista liceului «Spiru Haret», Vlăstarul (șapte articole), în Adevărul (trei articole), în Victoria (două articole), în Lumea (un articol), în Viața socială CFR (un articol) şi în Contemporanul (un articol) în perioada 1928-1948 şi care apar pentru prima dată în volum.
Cele două articole despre Léon Duguit din Adevărul ne-au fost semnalate, ca şi alte informații, de domnul Fabian Anton, căruia îi mulțumim şi pe această cale”. Mai mult: „În Addenda figurează textele cuprinse în rubrica «Da şi Nu», precum şi «Programul Facultății de Filosofie pe anul 1955» - parodie prin care este vizată, iarăşi, «tânăra Generaţie» -, recuperate din Revista burgheză, care, deşi nesemnate, îl indică drept autor, atât prin stil, cât şi prin conţinut, pe N. Steinhardt, iar la final - un fragment de jurnal steinhardtian din deceniul patru al secolului trecut”.
V-am captat sau nu atenția? Dacă n-am reușit, este doar vina mea. Nu ratați însă aceste cărți! Nu sunt lecturi, ci lecții de viață.
Varia II va cuprinde, între altele, convorbirile de la Jilava cu Sergiu Al-George, Secretul „Scrisorii pierdute“, transcrierile unor tablete radiofonice, articole publicate după eliberarea lui N. Steinhardt din închisoare care nu au fost incluse până acum în volumele Integralei
Opera integrală N. Steinhardt apare din iniţiativa Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt“
18 volume purtând pecetea scriiturii lui Steinhardt au fost publicate până în prezent la Editura Polirom. Ultimul - Varia, vol I