Evenimentul Zilei > Actualitate > „Tablele legii” în lumea lui Voicu
„Tablele legii” în lumea lui Voicu

„Tablele legii” în lumea lui Voicu

„Evenimentul zilei” creionează, cu ajutorul indiciilor oferite de senatorul PSD şi de interlocutorii săi, imaginea lumii în care acţionau aceştia.

Discuţiile dintre Cătălin Voicu şi interlocutorii săi, publicate de hotnews.ro, scot la suprafaţă o lume ce funcţionează în baza unor reguli proprii, a unor coduri de comportament şi chiar de onoare. „Evenimentul zilei” a încercat să pună cap la cap „indiciile” din interceptări, într-o tentativă de „a fotografia” lumea lui Cătălin Voicu şi a identifica modul în care a funcţionat reţeaua pe care este acuzat că a creat-o.

1. Membrii reţelei au o obsesie în a simula legalitatea şi cinstea.

Când Cătălin Voicu şi judecătorul Florin Costiniu plănuiesc să-i obţină omului de afaceri Costel Căşuneanu o sentinţă favorabilă contra cost, în dosarul „SC PA&CO International SRL”, cei doi susţin că banii vor fi câştigaţi cinstit. „Voicu Cătălin: … plus că noi vedem un happy end. Doi! Ăştia-s bani pe care nu-i mai luăm. Luăm o dată şi gata! Pe muncă cinstită.”

2. Cei care compun reţeaua susţin că sunt oameni cu „frica lui Dumnezeu”.

Succesele şi eşecurile acţiunilor lor sunt explicate şi în notă mistică. Înainte de recursul de la Înalta Curte, Cătălin Voicu îi dă asigurări lui Costel Căşuneanu că totul va merge bine. „Miercuri, Sfânta Paraschieva vă iubeşte”. După sentinţa defavorabilă, acelaşi Voicu se raportează la religie: „Probabil Dumnezeu ne încearcă să ne unească mai mult şi să identificăm unde-i diavolul şi duşmanul”.

Judecătorul Florin Costiniu se jură că a făcut tot posibilul şi pentru că-i este frică de Dumnezeu: „Am şi eu nepoţi. Domnu’ deci vreau să vă spun şi cum să spun am o nepoţică de patru luni şi unu de doi ani şi nouă luni. E Dumnezeu sus”.

3. Oamenii lui Voicu trăiesc sănătos: mănâncă ecologic şi nu au vicii.

Judecătorul Costiniu îi propune lui Costel Căşuneanu să discute la „un pahar de apă”, iar Cătălin Voicu îşi invita partenerii la câte o „masă ecologică”.

4. Membrii reţelei nu rostesc niciodată nume. Ei se deconspiră doar în situaţii excepţionale.

Cătălin Voicu îi dă asigurări omului de afaceri Marius Locic că îi poate rezolva problemele fără a-i spune cine îl va ajuta: „Dumneavoastră puteţi scăpa, fără să vă spun un nume”.

Pentru a-i demonstra lui Alexandru Mazăre câtă influenţă are asupra magistraţilor, Cătălin Voicu îl cheamă la întâlnire şi pe judecătorul Cristian Jipa: „Dacă nu era ceva de… de nivel zero, cea mai mare importanţă, nu vă deranjam şi nu-mi permiteam să vă deconspir, vă rog! Nici lui Căşuneanu, Voicu nu-i spune nume: „Fără nume, fără nume, că duşmanul ascultă!”.

5. Reţeaua are un plan de supravieţuire şi în opoziţie.

Cătălin Voicu îi explică lui Alexandru Mazăre, înainte de prezidenţiale, ce va face dacă ajunge ministru de interne şi ce „plan B” are dacă Traian Băsescu rămâne preşedinte: „Colegule, ascultă ce-ţi spun! Dacă mă duc acolo, în trei ani de zile pot face toată reţeaua din România! Acu’, dacă pierdem alegerile, reţeaua e în funcţiune. (…) Ai reţea, rezişti ca să facem gherilă urbană…”.

6. Unii membri ai reţelei au gustat din plăcerile vieţii şi asta i-a făcut uşor de fidelizat.

În discuţia cu Alexandru Mazăre, Voicu îi povesteşte cu ce îi are la mână pe membrii reţelei sale şi cât de uşor pot fi aceştia şantajaţi: „Pe unii îi cunosc şi în alte poziţii, mai cunosc cu peruca- n cap, pe alţii îi cunosc şi cu fetiţe ce fac. (…) Un om ţi-e loial dacă are un motiv. L-ai ajutat, ai făcut, da? Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”.

7. Criza economică a fost o oportunitate pentru noi racolări.

Cătălin Voicu îi explică lui Marius Locic de ce intervenţiile sale vor avea succes: „Nu e omul nimănui, că îl ajut eu. (…) Toţi sunt disperaţi la Capitală, pentru că cei mai mulţi dintre ei au credite. El a zis: domne, am salariul ăsta, câstigam atâta pe lună, n-a luat în calcul anu’ trecut când toate firmele cad. Şi acela care dădea o mie de euro pe lună peşcheş nu mai are de unde să o dea şi mulţi au făcut credite de o sută de mii, de două sute de mii ori s-au împrumutat, au făcut, au luat case la copii pe alte nume, pe credite, pe alte nume şi pierd acuma…”

8. Dosarele se îngroapă la poliţie.

Cătălin Voicu: „Nouăzeci şi nouă la sută dintr-un dosar, colegule, ascultă ce spun eu… Sunt lucrate de poliţişti… Poliţiştii au şi cârciumile, au şi casele de c…., au şi economicu’ în mână, au şi buticarii. Deci, procuroru’ lucrează prin mâna poliţistului, el supraveghează dosaru’. Sunt foarte puţine cauze care le ia direct de la procuror…”

9. Despre lucrurile importante se vorbeşte codificat, pentru că „duşmanul ascultă”.

Propoziţia prin care Cătălin Voicu îşi atenţiona interlocutorii că va vorbi cifrat este „vorbesc ca să-nţelegeţi dumneavoastră”. În referatul procurorilor, aceştia susţin că Voicu îşi codifica discuţiile referitoare la intervenţiile sale în justiţie. El folosea termeni ca „spital” în loc de instanţă de judecată, „doctor” în loc de magistrat sau avocat, „medicamente” în loc de bani sau alte foloase materiale.

„COD DEONTOLOGIC”

10. Reţeaua nu ia pielea de pe client

„Voicu Cătălin: Încă o dată vă spun: acei oameni sunt oameni de lângă dumneavoastră aceia care va ajută din prietenie. Locic Marius: Corect! Voicu Cătălin: Cine vă cere bani nu sunt prieteni domne! Vagabonzi, ce dracu!

Ăia-s prieteni? Îi faci bine la un om cerându-i bani? Ah! Vă introduce cineva într-o afacere, v-a mers bine, aţi câştigat şi vreţi să-i daţi şi lu’ ăla din ce aţi câştigat, dar nu din necaz. Cine ia bani la necaz, ăla nu e om, e javră, domne! Ce să mai vorbim.

Ăsta e principiul vieţii mele. V-am ajutat, v-am băgat întro treabă. Domnu’ general aţi câştigat, v-a mers bine… bun. Vreţi să-mi daţi ceva şi mie, bun. Nu vă condiţionez, nici atunci”.

CONCLUZIILE PROCURORILOR

Senatorul PSD îşi lua măsuri de precauţie drastice

În referatul trimis la Senat, publicat de hotnews.ro, procurorii descriu modul în care Cătălin Voicu acţiona, astfel încât să elimine „riscul descoperirii infracţiunilor săvârşite”.

Potrivit acestora, Voicu îşi organiza întâlnirile „în spaţii cu acces restricţionat şi riguros controlate pentru detectarea eventualelor mijloace de interceptare (subsolul unui imobil şi separeul unui restaurant dotate cu sisteme electronice de securizare la uşile de acces)”.

El îi instruia pe patronul restaurantului sau pe şoferi să nu furnizeze date despre cei cu care se întâlnea şi se asigura că nu erau urmăriţi după ce plecau. Aceştia erau invitaţi succesiv şi plecau în acelaşi mod, „pentru ca în eventualitatea unei monitorizări să nu se poată stabili vreo legătură între prezenţa la acele întâlniri şi actul de serviciu ce urma a fi efectuat”.

Procurorii scriu că, „pentru a da o aparenţă de legalitate foloaselor materiale, obiect al infracţiunilor de corupţie”, se întocmeau „documente comerciale, contabile şi financiar-bancare false”.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: