Luna martie debutează cu tradiții și credințe străvechi legate de Mărțișor. În prezent, acest obiect oferit femeilor, cu șnur alb și roșu, are semnificații speciale, fiind parte a moștenirii noastre încă din cele mai îndepărtate timpuri.

Superstiții și tradiții de Mărțișor. Au fost găsite amulete similare mărțișorului, datând de aproximativ 8.000 de ani, notează enciclopedia-dacica.ro. Acestea constau în pietricele perforate, de culori alb și roșu, purtate ca coliere în jurul gâtului.

În prezent, de șnurul mărțișorului este agățat un mic obiect artizanal, care în mod obișnuit simbolizează norocul: un trifoi cu patru foi, o potcoavă, un coșar sau o inimă. Mărțișorul este purtat vizibil pe haină sau legat la încheietura mâinii timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Mărțișorul – semnificații

În vechiul calendar, 1 Martie marca începutul unui nou an. Mărțișorul, o mică podoabă cu șnur alb-roșu, era conceput ca un talisman menit să aducă noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și prosperitate.

Încă din vremea romanilor, sosirea primăverii era o ocazie de sărbătoare în cinstea zeului Marte, protectorul forțelor naturii și al agriculturii.

În timpurile vechi, în ziua de 1 martie, mărțișorul era oferit copiilor și tinerilor - atât fetelor, cât și băieților - înainte de răsăritul soarelui.

Șnurul mărțișorului, compus din două fire de lână torsadate, colorate în alb și roșu sau în alb și negru, simboliza unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Acest șnur era fie legat la încheietura mâinii, fie purtat pe piept.

Mărțișorul era purtat începând cu 1 martie și până când semnele victoriei primăverii se arătau: cântecul cucului, înflorirea cireșilor, sosirea berzelor sau a rândunelor. La acea vreme, mărțișorul era fie atârnat de un trandafir sau de un pom înflorit pentru a aduce noroc, fie aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, cu formula: „Ia-mi negrețele și dă-mi albețele”.

Mărțișorul – legende

Conform unei vechi legende, Dochia a făcut o funie din ață albă și neagră pentru a putea ține socoteala zilelor și nopților și pentru a ști când să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, în timp ce negrul reprezenta nopțile.

Într-o pedeapsă aplicată norei sale, Dochia a trimis-o să spele un ghem de lână neagră la râul înghețat, până când aceasta s-ar albi complet. Din cauza frigului aspru, femeii i-au sângerat degetele, iar lâna s-a văruit în roșu.

Firele alb și roșu care alcătuiesc mărțișorul simbolizează astfel sângele și sacrificiul. Într-o altă variantă a legendei, impresionat de durerea fetei, Iisus i se arată și îi oferă o floare roșie. În acel moment, ghemul se transformă în alb și, întorcându-se acasă, ea o convinge pe Dochia că primăvara a venit.

Cu toate acestea, vremea se schimbă, iar Baba Dochia, care își dezbracă treptat cojoacele, îngheață împreună cu oile sale, transformându-se într-o stâncă de piatră.

 

Superstiții de Mărțișor: culorile roșu și alb

În zilele noastre, mărțișorul, format din două fire torsadate - unul alb și celălalt roșu - și adesea împodobit cu un mic obiect artizanal, este oferit cadou doamnelor și domnișoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de șnurul împletit era atârnată doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.

Conform unor informații etnografice, în vechime șnurul era împletit din lână albă și neagră și nu era decorat cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, în timpul dacilor, șnurul era compus dintr-un fir alb și unul negru.

De asemenea, se crede că mărțișoarele aduc noroc și fericire, iar roșul simbolizează iarna, în timp ce albul reprezintă primăvara.

Conform unei alte interpretări, culoarea roșie, asociată cu focul, sângele și soarele, simboliza viața, deci femeia, în timp ce culoarea albă, inspirată de limpezimea apelor, era asociată cu înțelepciunea bărbatului.

Șnurul alb-roșu simbolizează unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Mărțișor – superstiții de 1 Martie

În ziua de 1 Martie, considerată prima zi de primăvară, sunt asociate mai multe superstiții și tradiții, unele dintre ele fiind încă păstrate în anumite regiuni ale țării.

Conform calendarului vechi, 1 Martie marca începutul unui Nou An. Mărțișorul, o mică podoabă cu șnur alb-roșu, a fost creat cu rol de talisman menit să aducă noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare.

În vremuri mai vechi, în ziua de 1 martie, mărțișorul era oferit înainte de răsăritul soarelui, atât copiilor, cât și tinerilor - fete și băieți deopotrivă. Mărțișorul era așezat în mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le aduce noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la sosirea primăverii. În unele regiuni, copiii purtau mărțișorul timp de 12 zile la gât, iar apoi îl legau de o ramură a unui pom tânăr.

Dacă pomul se dezvolta bine în acel an, însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era așezat pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, sugerând că și copilul va fi la fel de alb și curat ca florile acestor arbuști.

Mărțișorul este purtat întreaga lună martie

În zilele noastre, mărțișorul este purtat pe tot parcursul lunii martie, iar apoi este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acest gest va aduce belșug în casele oamenilor. Se spune că dacă cineva își formulează o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini.

În prima parte a lunii aprilie, în multe sate din România și Moldova, pomii sunt împodobiți cu mărțișoare.

În Transilvania, mărțișoarele sunt agățate de uși, ferestre și chiar de coarnele animalelor domestice, deoarece se crede că aceasta va ține la distanță spiritele rele.

În zonele din Ardeal, femeile evită să lucreze cu fusul în timpul perioadei numite "Babele", pentru a nu atrage asupra lor furia și blestemele Babei Dochia.

În anumite regiuni bucovinene sau din Moldova, se menține și în prezent un frumos obicei: femeile trebuie să poarte la gât, agățate de un șnur roșu și alb, monede de aur sau de argint.

În vremurile de demult, această monedă trebuia purtată timp de 12 zile, după care era folosită pentru a cumpăra o felie de brânză albă, dulce și frumoasă. Astfel, femeia care purta acea monedă ca mărțișor urma să fie dulce și frumoasă tot timpul anului, iar tenul său rămânea luminos și neted pentru o perioadă îndelungată.

Tradiții de 1 martie

În anumite zone ale țării, tradiția spune că mamele ar trebui să prindă la mâna sau la gâtul copiilor o monedă de argint. Copilul care poartă acest mărțișor va fi asemenea argintului: curat și sănătos, fiind ferit de friguri în același timp. Mamele care atârnă mărțișorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate, altfel copilul care se va naște va avea un semn.

Mărțișorul nu se aruncă la gunoi după ce a fost purtat, deoarece acest gest aduce ghinion. Se leagă de un copac sau chiar de un trandafir. Când îl porți, mărțișorul se leagă într-un singur nod, pentru a te apăra de ghinion sau deochi.

De 1 Martie, este recomandat să bei vin roșu pentru a avea un an bun și bogat. Mesajele trimise la doamne cu ocazia zilei de 1 martie pot ține loc de mărțișor.

Nu este bine să te cerți sau să stai supărat în ziua de 1 Martie, altfel se spune că vei rămâne așa până la toamnă.

Dacă te ocupi de treburile gospodărești în ziua de 1 Martie, se crede că Baba Dochia va trimite înapoi gerul. Prin urmare, femeile pregătesc doar mâncare, evitând spălatul și curățenia.