Cele mai rapide maşini de calcul ale momentului costă sute de milioane de dolari şi pot face trilioane de calcule pe secundă.
Un supercomputer este o maşină de calcul care poate atinge viteze ameţitoare. Cele mai performante sisteme ale momentului trec de nivelul de 1 petaflop (o mie de trilioane de calcule pe secundă). Scopul lor este acela de a efectua calcule şi simulări complexe, din domenii precum fizica cuantică, meteorologie, climă, modelare moleculară, medicină, energie nucleară, astronomie sau noi surse de energie.
Puterea acestor maşini de calcul creşte de la an la an exponenţial. Cel mai rapid supercomputer din 2007 ocupă anul acesta locul 3 în clasament. Cel care era numărul 1 în 2006 ocupă anul acesta locul 8. Computerul care ocupă astăzi locul 500 în topul supercomputerelor este cu 255% mai rapid decât cel care ocupa locul 1 în 2000.
Aceste supersisteme au principii similare de funcţionare cu PC-urile de acasă. Se bazează tot pe procesoare, unele dintre ele care se regăsesc în computerele obişnuite - numai că acestea sunt folosite în număr mare, de câteva mii.
Mai mult, şi supercomputerele rulează sisteme de operare - cel mai adesea Linux sau UNIX, prin intermediul cărora pot fi controlate. Procesoarele, inimile supermaşinilor de calcul
Procesoarele întâlnite la cele mai rapide computere de pe planetă sunt de cele mai multe ori produse de cei doi mari jucători mondiali din domeniu: liderul Integrated Electronics Corporation (Intel) şi ocupanta locului secund, compania Advanced Micro Devices (AMD). În Top 10 supercomputere, procesoarele produse de compania AMD fac legea. Astfel, 7 supercomputere din Top 10 folosesc procesoare produse de AMD şi numai unul foloseşte procesoare Intel. Principalii constructori de maşini cu putere de calcul uriaşă sunt companii precum International Business Machines (IBM), Cray, Silicon Graphics (SGI), Intel, Hitachi şi NEC. Top 3 la supercomputere
Locul 1. IBM BladeCenter QS22/LS21 „Roadrunner“. Compania americană IBM a produs deseori supercomputere care au ocupat locul fruntaş. Acest model hibrid, cu o viteză de 1,105 petaflopi, foloseşte procesoare PowerXCell şi AMD64, având în total 129.600 de nuclee. Rulează un sistem de operare Linux şi a fost produs pentru centrul de cercetare Los Alamos National Laboratory, SUA. Proiectul a costat 133 de milioane de dolari şi va fi finalizat complet anul viitor. Scopul său principal este de a analiza starea arsenalului nuclear american, precum şi de a simula degradarea acestuia în timp. Locul 2. Cray XT5 QC „Jaguar“. Compania Cray poartă numele unuia dintre părinţii supercomputerelor, Seymour Cray, care a introdus în anii ’60 primele sisteme cu putere de calcul foarte mare pentru Control Data Corporation. Jaguarul are 150.152 de nuclee, are o performanţă de 1,059 petaflopi şi foloseşte procesoare AMD64. Sistemul aparţine Oak Ridge National Laboratory, din SUA. Jaguarul este folosit pentru a simula procese fizice la o scară uriaşă. Locul 3. SGI Altix ICE 8200EX „Pleiades“. Aparţine NASA/Ames Research Center şi este produsul companiei SGI. Supercomputerul are o viteză de 0,487 petaflopi şi 51.200 de nuclee. Foloseşte procesoare Intel şi rulează sistemul de operare Red Enterprise Hat Linux. Pleiades este folosit de agenţia spaţială americană pentru controlul misiunilor spaţiale, cercetarea unor fenomene cosmice complexe sau simulări în vederea colonizării în viitor a Lunii sau a Planetei Marte.
EVOLUŢIE
IBM cercetează creiere artificiale Compania americană IBM a anunţat de curând că va conduce o colaborare finanţată de guvernul american, menită să dezvolte circuite electronice care să funcţioneze după principiile de funcţionare ale creierul uman. Tehnologia rezultată va putea fi folosită la analizarea unor volume mari de date, la luarea unor decizii sau chiar la maşini capabile să înveţe. Specialiştii de la IBM spun că în acest moment nu există niciun computer care să se apropie măcar de agerimea minţii umane. Alături de cinci mari universităţii, savanţii IBM vor încerca să reproducă artificial elementele complexe ale creierului uman.
Recomandările noastre
