Supa care a intrat în istorie cu un secret secular! „Lucrezi acest amestec în piuliţă.”

Supa care a intrat în istorie cu un secret secular! „Lucrezi acest amestec în piuliţă.”

Două supe care au o vechime de aproape 100 de ani au intrat pentru totdeauna în istoria scrisă a gurmanzilor.

Vă propunem două supe preparate conform unor reţete culinare vechi, preluate din diferite tratate de specialitate.

Este vorba despre supele Sci (rusească) şi Pisto (italiană), ambele reţete fiind publicate în „Carte de bucătărie - 1501 feluri de măncări” (1935), cu o prefaţă de Constantin Bacalbaşa.

„Sci (rusească) Supa cea mai populară în Rusia. Proporţiile pentru 10 persoane: o varză, două cepe mari, 2 praji, un kilogram piept de berbec, două linguri de făină, smântână acră şi zeamă de carne.

Ne puteți urmări și pe Google News

Taie varza în felii şi rumeneşte-o în unt, umple cu 3 litri zeamă de carne, pune sare şi piper.

Adaugă pieptul de berbec tăiat în bucăţi mari. Să fiarbă regulat o oră şi jumătate. Rumeneşte în unt ceapa şi prazul, presară-le cu făină şi toarnă-le deasupra 20 gr. smântână acră.

Această legătură adaug-o supei trei sferturi de oră înainte de a o servi. Termină adăugând câteva linguri de smântână şi o lingură de pătrunjel tocat şi opărit.

Pisto (italiană) Curăţă şi taie în bucăţi mari: două carote, doi napi, două bucăţi de praz, o ceapă, 4 dovlecei cu floare, 4 cartofi, o inimă de varză, două pătlăgele roşii.

Rumeneşte în unt ceapa şi prazul şi adaugă cartofii, napii, dovleceii, varza şi roşiile. Umple cu 3 litri apă sau zeamă de carne foarte uşoară şi adaogă 200 gr. slănină slabă piept şi 200 gr. de şuncă, totul bine opărit şi tăiat bucăţele.

Pune oala la foc. Un sfert de ceas înainte de a o servi pune la fier în supă 150 până la 200 gr. de fidea.

Pentru legătură pisezi împreună două sau 3 foi de busuioc, 50 gr. slănină grasă şi 4 căţei de usturoi.

Adaugă 150 gr. de parmezan ras. Lucrezi acest amestec în piuliţă şi-l adaugi supei în ultimul moment”, se arată pe Agerpres.

„Ciorba (din turcă çorba) reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.

În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb).

Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman.

În Moldova, ciorba se acrește de obicei cu borș obținut din fermentarea tărâțelor și se numește la fel, borș”, se arată pe wikipedia.org.