”Dancing with myself”, autobiografia lui Billy Idol, va fi lansată oficial pe 7 octombrie. Iar pe 29 iunie, solistul se va afla la Bucureşti pentru a susţine, la Arenele Romane, „un show incendiar”.

Faţă în faţă

Volumul este deja considerat de critică „îndrăzneţ, interesant, captivant.
În cuvântul înainte al volumului său, starul mărturiseşte că a venit la New York în primăvara lui 1981, „cu chitara mea Country Gentleman într-o mână, o valiză în alta, cu jacheta mea roz în stilul lui Elvis din anii `50 în portbagaj şi cu restul lucrurilor în spate. Cu siguranţă acest oraş, cu zgârie-norii săi până la stratul de ozon, atingând înălţimi până atunci necunoscute, ar fi putut saluta încă un străin într-o ţară străină, încă un explorator acţionând fără teamă, faţă în faţă cu viitorul său extrem de nesigur. Cerurile au luminat venirea mea în America în acea primă noapte cu stele căzătoare și cu un efect de halo ciudat, care ar fi putut fi omul din Lună râzând de îndrăzneala mea”.

Din plin

Mai departe, Billy Idol adaugă că „aprope 33 de ani mai târziu, am venit la tine din nou, cu o poveste de spus. M-ai ştiut ca Billy Idol, rebelul care aduce iadul pe pâmânt, care şi-a trăit viața din plin, uneori mai mult decât viaţa i-a permis. Dar eu sunt, de asemenea, William Albert Michael Broad, un copil al clasei muncitoare din suburbiile Londrei: un visător cu nasul întotdeauna într-o carte, blestemat cu sentimente prea multe, vise prea mari şi tristeţi prea adânci. Viaţa mi-a dat o cheie de aur atunci când m-am îndrăgostit de rock'n'roll (o datorez muzicii din sângele irlandez al mamei mele) şi o lume cu totul nouă s-a deschis pentru mine. Cu această lume a venit fiecare ocazie şi fiecare ispită de sub soare, şi totodată, exces non-stop. Sunt iremediabil împărţit între întuneric şi bine, sunt rebel şi sfânt, maniac sexual şi călugăr, poet şi preot, demagog şi populist. Pe hârtie, pun totul jos, fiecare bucăţică  de inimă”.

Primele staruri

Superstarul britanic a fost unul dintre primele staruri lansate de MTV. A fost „vocalul” popularei trupe britanice de punk Generația X din 1976 până la destrămarea trupei, în 1981. Apoi a decis să îşi încerce norocul în America. Moment în care s-a cuplat cu Steve Stevens – un parteneriat muzical important. De aici încolo, Billy a „turnat” hit după hit, printre care “Rebel Yell,” “White Wedding,” “Dancing With Myself,” "Flesh For Fantasy," “Hot In the City,” "Eyes Without A Face," and "Cradle of Love" şi multe altele.
E pe locul 55 în topul VH1 al celor mai sexy 100 de artişti din întreaga lume, iar potrivit tabloidelor americane, autobiografia pe care o va lansa dovedeşte că „drumul lui este departe de a se îneca în uitare”.