Şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc în acestă după-amiază la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de vară, pentru a adopta "Pactul pentru creştere şi locuri de muncă", a lansa faza finală a negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual 2014-2020 şi a acorda oficial Muntenegrului statutul de candidat la aderarea la UE.
UPDATE 19:30: Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a recunoscut că europenii sunt "îngrijoraţi faţă de prezent şi nesiguri faţă de viitor", dând asigurări că şefii de stat şi de guvern europeni vor adopta "măsuri importante pentru creştere şi crearea de locuri de muncă". Preşedintele francez, Francois Hollande, a făcut apel la "soluţii extrem de rapide" pentru ţările "în dificultate" financiară, făcând aluzie la Italia şi Spania.
Francois Hollande a pledat, de asemenea, ca "Europa să aibă un cadru pe termen mediu, pentru a restabili încrederea, iar creşterea economică să se poată afla în centrul angajamentului nostru".
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că prevăzuta adoptare a pactului de creştere va transmite "un semnal important, alături de pactul bugetar, că avem nevoie de bugete solide, dar şi, ca cealaltă faţă a monedei, de creştere şi locuri de muncă". "Există o urgenţă", a subliniat la rândul său premierul belgian Elio Di Rupo. "Italia, Spania, Grecia, Cipru, Portugalia sunt în mare dificultate. Dacă nu le vom ajuta, va exista un efect de domino pentru întreaga Europă, trebuie să luăm măsuri de urgenţă", a afirmat el. UPDATE 16.43 Ungaria ar trebui să îşi înceapă propriul program de creştere imediat şi nu să aştepte deciziile Uniunii Europene în acest sens, a afirmat la Bruxelles premierul Viktor Orban, citat de MTI. UPDATE 15.29. Summitul de la Bruxelles, la care cei 27 de lideri europeni vor încerca să găsească soluţii la criza euro, a început. UPDATE 14.01 Grecia va cere la summitul de la Bruxelles ca UE "să răspundă sacrificiilor" făcute de către greci printr-o renegociere a planului său de austeritate, scrie presa de la Atena. Guvernul grec doreşte să obţină o amânare cu doi ani, până în 2016, a obiectivelor ce vizează asanarea, dar şi abandonarea sau îngheţarea mai multor măsuri din memorandum, ca de exemplu concedierea unui număr de aproximativ 150.000 de funcţionari până în 2015. UPDATE 13.45 Premierul britanic David Cameron ar urma să insiste asupra necesităţii unor "acţiuni decisive" pentru ca zona euro să iasă din criză, însă euroscepticii din partidul său conservator speră că rezultatele unui audit privind legăturile ţării cu UE va incita Londra să trântească uşa Bruxellesului.
Ne puteți urmări și pe Google News
EVZ vă prezintă principalele teme care vor fi discutate în cadrul celui de-al 19-lea summit de criză şi impactul acestora asupra europenilor.
- Adoptarea "Pactului pentru creştere şi locuri de muncă", document care reflectă un echilibru între diferite interese ale statelor membre, după ce statele din flancul sudic al zonei euro au criticat faptul că Pactul fiscal adoptat în martie vizează exclusiv măsuri de austeritate. Şi în noul document ţările membre trebuie să acorde o atenţie sporită balanţei conturilor lor. Totodată, statele membre vor trebui să protejeze investiţiile în domenii orientate spre viitor, legate direct de potenţialul de creştere al economiei şi asigurarea durabilităţii sistemelor de pensii, potrivit proiectului concluziilor summitului. Alte priorităţi ar fi accelerarea liberalizării pieţelor, promovarea creării de locuri de muncă şi modernizarea administraţiei publice.
- Documentul ce va fi adoptat la finalul summitului va cere suplimentarea cu 10 miliarde de euro a capitalului Băncii Europene de Investiţii, ceea ce va implica o creştere a capacităţii sale de împrumut cu 60 de miliarde de euro.
- Va fi lansată ultima fază a negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020. Practic, este vorba despre următorul buget al Uniunii Europene prin care se decide câţi bani vor da şi câţi bani vor primi statele membre pe diferite domenii de activitate, în cadrul politicii de coeziune şi al politicii agricole comune. În acest context, pentru liderii europeni rămâne prioritar scopul creării de locuri de muncă. Totodată, valoarea finanţărilor acordate ar trebui să urmărească reducerea disparităţilor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni de dezvoltare.
- Muntenegru va primi oficial statutul de candidat la aderarea la UE.
- Se va decide în privinţa necesităţii unui supraveghetor unic al băncilor din Uniunea Europeană, rol care i-ar putea reveni Băncii Centrale Europene (BCE) pentru cele mai importante instituţii financiare. Astfel, uniunea bancară despre care s-a discutat este mai aproape de punerea în practică.
- Liderii europeni vor discuta despre programul de garanţii ale depozitelor la băncile europene. Se prevede o îmbunătăţire a programelor naţionale şi o mai mare integrare a acestora.
- S-ar putea decide ca Fondul european de salvare să poată fi folosit direct pentru recapitaliarea băncilor cu probleme, faţă de situaţia actuală când banii trebuie împrumutaţi către guverne, acestea acordând apoi împrumuturi băncilor.
- Se va discuta necesitatea unei cooperări bugetare mai strânse chiar decât s-a discutat în martie, în contextul adoptării Pactului Fiscal de către 25 din 27 de state membre. După realizarea integrării bugetare şi bancare, problema mutualizării datoriilor va deveni mai presantă.
- În acest context, ar putea fi necesară crearea unui fond de rambursare a datoriilor. Deşi această idee este susţinută de Franţa şi Italia, Germania i s-a opus mereu.
Poziţii divergente între Franţa şi Germania
Înaintea reuniunii, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au discutat, timp de câteva ore, la Paris, existând încă unele poziţii divergente între Franţa şi Germania. Merkel şi-a reafirmat ieri opoziţia faţă de orice formă de punere în comun a datoriei zonei euro, atât timp cât posibilităţile de "control şi intervenţie" asupra bugetelor unor state nu vor fi consolidate. În invitaţia adresată statelor membre, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, menţionează că provocarea la acest summit al UE este de a da, "mai mult ca niciodată, un semnal într-o manieră clară şi concretă că facem tot ce este necesar pentru a răspunde crizei". "Suntem în ajunul unui summit de o mare importanţă pentru viitorul Europei", a spus cancelarul german, care şi-a exprimat încrederea ca la această reuniune să se poată adopta pactul privind creşterea. Angela Merkel a avertizat că statele membre au obligaţia de a construi "Europa puternică şi stabilă de mâine", în care "membrii să se ajute unii pe alţii". Reprezentantul principalelor bănci din lume, Charles Dallara, şeful Institutului Internaţional de Finanţe, consideră că summitul este cel mai important din istoria Uniunii, deoarece este în joc nu numai viitorul zonei euro, ci şi cel al Europei. Discuţiile vor începe cu o dezbatere despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020), la aceasta participând şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Principalele aspecte în discuţie se referă la modul în cadre viitorul cadru financiar multianual poate contribui la creştere şi crearea de locuri de muncă în UE şi cum ar trebui alocate cu prioritate cheltuielile între diverse politici ale Uniunii.
În cursul serii, membrii Consiliului European vor examina, în vederea adoptării, "Pactul pentru creştere şi locuri de muncă". De asemenea, Herman Van Rompuy va prezenta raportul cu privire la viitorul Uniunii Economice şi Monetare (EMU), elaborat de preşedintele Consiliului European în cooperare cu Comisia Europeană, Eurogrupul şi Banca Centrală Europeană.
Reuniunea Consiliului European va fi urmată, vineri la prânz, de una a liderilor statelor din zona euro, la care va lua parte şi preşedintele BCE, Mario Draghi, urmând a fi analizate recentele evoluţii din zona euro.
Recomandările noastre
