La finalul Summitului Strategikon, organizat în această perioadă la Bucureşti și primul de acest fel în România, liderii acestuia, Ioan Mircea Pașcan și Corneliu Vișoianu au concluzionat că România mai are de învăţat anumite lecţii legate de buna guvernare.

Vicepreşedintele Strategikon, Corneliu Vişoianu, a precizat că se poate vorbi practic de o reaşezare a planetei.

"Cred că este important faptul că am tras un semnal de alarmă, cel puţin în rândul unei categorii care este extrem de ancorată în realităţi şi este extrem de bine raportată la ceea ce se întâmplă. Au remarcat cu toţii că suntem într-un proces de schimbare, într-un proces extrem de provocator la scară mondială şi practic există o reaşezare a planetei. Din punctul nostru de vedere, cred că România ar trebui să privească cu extrem de mare atenţie această perspectivă pentru că, chiar dacă nu în mod plenar şi recunoscut ne aflăm într-un război hibrid, aşa cum este el definit, şi după orice război urmează pace, or această pace va fi o pace care se va negocia în anii următori şi România este parte din acest proces, depinde istoric vorbind în ce fel de tabără se va afla. (...) De modul în care vom şti să jucăm aceste luni, aceşti ani următori, 2 - 3 ani de zile, va depinde în esenţă poziţia noastră şi evident a generaţiilor care vin pentru o bucată destul de importantă şi consistentă de timp. Din această perspectivă este important să dezvoltăm orice formă de dialog, să aducem alături de noi expertiza de care avem nevoie şi să facem un schimb de idei, pentru că, dacă vrem să mergem către undeva, oriunde, dialogul este principalul mijloc prin care o putem face", a subliniat Corneliu Vişoianu, citat de Agerpres.

El a adăugat că această primă conferinţă reprezintă un pas, pentru că urmează în toamnă un forum economic.

Anul schimbărilor

"Evident nu poţi să faci niciun fel de politică, mai ales politică socială sau politică de criză, fără resurse financiare şi vom încerca să aducem la aceeaşi masă, în primul rând, un accent mai mare pe zona economică, pentru că, fără discuţie, leadership-ul are nevoie de bani pentru a-şi putea implementa propriile proiecte. (...) 2017 va fi un an al schimbărilor, al marilor provocări. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în Franţa, în Germania. Suntem într-o Europă care îşi găseşte greu cadenţa, care aşteaptă într-un fel sau altul în formatul pe care îl are acum negociere între cele trei mari puteri - SUA, China şi Rusia - şi noi, la rândul nostru, suntem parte din acest proces având o mare oportunitate de natură istorică. (...) Provocarea cea mare va veni în 2019, când vom putea sau nu să dăm măsura inteligenţei noastre. Dacă vom reuşi să trecem acest prag - 2019 - într-un mod la care să ne fie favorabil, cred că vom avea o şansă ca să ne poziţionăm măcar de data asta istoriceşte vorbind de partea bună a lucrurilor în ceea ce priveşte noua ordine mondială. Dacă nu, vom fi probabil condamnaţi ca încă câteva decenii să aşteptăm o 'nouă mare schimbare' ", a punctat Vişoianu.

Subiecte generoase

La rândul său, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, preşedinte onorific al Strategikon, consideră că „țările se împart în ţări bine guvernate şi mai puţin bine guvernate. Şi ăsta este un fenomen care nu se aplică numai unor categorii de state. (...) Prin valoarea participanţilor, prin contribuţia pe care au adus-o, prin faptul că am putut discuta deschis, cred că putem să avem un bagaj foarte amplu de cunoştinţe pe acest subiect şi putem spune că acum, după două zile de discuţii, ştim mai mult decât am început această reuniune. Am discutat şi chestiuni geostrategice, s-au schimbat o serie de mesaje între americani şi ruşi, am discutat şi probleme concrete legate de reformă în Pakistan, de pildă, sau în Kuweit. De asemenea, am discutat şi probleme concrete, cum sunt alegerile din Franţa, care duminică vor avea un rezultat, am discutat şi despre Brexit. În concluzie, am ales bine acest subiect",

Concluzii

Potrivit acestuia, se pot reţine de partea română "anumite lecţii": "Noi urmează să punem împreună cap la cap discuţiile acestea şi să reţinem o serie de concluzii care cred că ne vor ajuta să ne îmbunătăţim guvernarea. Sunt destule, de pildă putem să discutăm despre comunicarea cu cetăţenii, care poate să fie întotdeauna mai bună, percepţia asupra guvernării. Că poţi să ai o guvernare bună, dacă percepţia e proastă eşti catalogat că ai o proastă guvernare, după cum nici cealaltă situaţie nu este acceptabilă - să te concentrezi numai pe percepţie şi să laşi guvernarea la o parte şi să ai numai un balon de săpun".

Nu în ultimul rând, una dintre cele mai importante concluzii s-a referit la aprecierile pozitive ale invitaţilor la adresa Armatei Române.

"Toţi generalii americani şi ambasadorul american al NATO, Kurt Volker, au avut cuvinte de apreciere unanime la adresa performanţei Armatei Române şi mă bucur că au fost cu noi reprezentanţii MApN care au putut să audă direct. Ei au spus că poporul român trebuie să fie recunoscător Armatei Române pentru că ajută România să se situeze la nivelul la care se situează", a mai spus Paşcu.

În acest context, Corneliu Vişoianu a menţionat, la rândul său, că România, ca şi America, s-a constituit pe trei piloni fundamentali - Armata, Biserica şi Şcoala.

"În acest moment, Biserica joacă un rol special în acest început de mileniu, nu numai în România, şi îşi reaşază poziţiile pentru că este nevoie de credinţă. Pe de altă parte, şcoala este esenţială, pentru că traversăm un proces în care noile tehnologii vin cu o viteză atât de mare încât procesul de şcoală trebuie să se readapteze la aceste schimbări şi să răspundă într-un mod favorabil societăţilor aparţinătoare, iar Armata a rămas într-un fel puntea noastră de legătură consistentă în special cu Alianţa Atlanticului de Nord, care reprezintă în acest moment singurul punct coerent şi stabil şi clar de stabilitate", a explicat Vişoianu.