Summitul NATO de Bruxelles: Donald Trump transmite aliaților direcțiile și prioritățile SUA | PULSUL PLANETEI

Summitul NATO de Bruxelles: Donald Trump transmite aliaților direcțiile și prioritățile SUA | PULSUL PLANETEI

Astăzi, la Bruxelles, are loc un mini-summit NATO, în fapt un dejun de lucru de trei ore al șefilor de stat și de guvern ai membrilor Alianței, în care noul Președinte al SUA, Donald Trump, va comunica principalele sale priorități pentru Alianță.

După ce în campania electorală a fost un candidat care a apreciat că NATO este vetust și depășit, ultima întâlnire cu secretarul general al Alianței a arătat un președinte american schimbat la 180 de grade, care a declarat scurt și senin că NATO era așa în campanie și la preluarea mandatului, dar nu mai este astăzi nici vetust, nici depășit. Din contra, Alianța este o instituție cheie în structura de securitate americană.

De altfel, reuniunea are pe masă două documente extrem de importante. Primul se referă la împărțirea responsabilităților în Alianță, între aliați, cu precădere între cei de pe ambele maluri ale Atlanticului. Astfel, toate statele membre au convenit să-și aducă bugetele apărării la nivelul a 2% din PIB și cu un minimum de 20% pe capabilități noi și cercetare-dezvoltare în armamente. Calendarul urmează a fi prezentat până la sfârșitul anului de către fiecare aliat. Apoi, Alianța a convenit să investească în mod direct în capabilitățile necesare NATO ca un tot, nu numai la nivelul necesităților naționale, deci fiecare aliat are propriile priorități și va prelua și din capabilitățile comune necesare.

În fine, cea de a treia componentă pe dimensiunea responsabilității este cea de angajamente. Practic, fiecare stat membru își va asuma în mod implicit și participarea la misiunile Alianței, în mod proporțional cu propriile resurse. Acest prim document este destinat echilibrării contribuțiilor între aliați și rebalansarea investițiilor în NATO, asumate de către SUA, responsabilă astăzi de o solidă majoritate din cheltuielile Alianței. Cash, Capabilities and Commitments, cei trei „C” ai responsabilității fiecărui aliat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cel de-al doilea document major, încă în discuție la nivelul NATO, este cel al reluării acțiunilor la distanță strategică, respectiv cele relative la proiecția stabilității. Este vorba despre participarea NATO în cadrul Alianței anti-ISIS, acolo unde majoritatea statelor membre sunt parte, ceea ce, pe de altă parte, înseamnă implicarea tot mai vizibilă a NATO în teatrele de operațiuni anti-teroriste din lume.

Această ultimă componentă nu înseamnă că SUA nu-și asumă continuarea proiectului de apărare și descurajare în Flancul Estic al Alianței, respectiv întărirea capacităților de apărare. Din contra, toate programele existente și angajate la summitul NATO de la Varșovia sunt în curs, ele fiind chiar întărite de perspectivele de evoluție din regiune pe toate dimensiunile - forțe aeriene, navale și terestre. Mai mult, avem o formulă de adaptare a planurilor de contingență, care sunt revizuite pas cu pas în funcție de situația de securitate în discuție la fiecare moment. Nu trebuie uitat, de asemenea, că pe lângă programele aliate, statele beneficiază și de programele bilaterale cu celelalte statele membre ale Alianței, în cazul României cu aliații strategici SUA și Marea Britanie – foarte activă în NATO de când cu perspectiva Brexitului, alături de Polonia și Turcia.

Un alt element simbolic la reuniunea de la Bruxelles a șefilor de state și de guverne membre ale NATO îl reprezintă participarea Președintelui SUA, Donald Trump, la inau gurarea a două monumente de la noul Sediu al Alianței, unul dedicat Articolului 5, aplicat la 11 septembrie 2001, la cererea SUA, altul legat de căderea Zidului Berlinului și unificarea ulterioară a Europei, o parte importantă prin extinderea Alianței și aderarea statelor la NATO. De altfel, la reuniune, Muntenegru, cel de-al 28-lea membru începând cu 1 iunie, va fi prezent. Este și cazul noului Președinte al Franței, Emmanuel Macron, și el participant la prima sa reuniune a Alianței.

Deși în mare măsură simbo lică, reuniunea de la Bruxelles marchează o revenire a agendei Alianței la elementele de bază desenate de politica tradițională republicană. De altfel, după ce în cursul dimineții Donald Trump se va fi întâlnit cu liderii instituțiilor Uniunii Europene, discursul așteptat la Bruxelles e menit să reafirme fără echivoc angajamentul SUA, ca putere majoră europeană, dar, în egală măsură, utilitatea și relevanța NATO în politica americană.