Teritoriul României este, începând de astăzi, apărat parţial sau integral de atacuri cu rachete balistice, după ce NATO a declarat funcţională capacitatea interimară de apărare antirachetă, unul dintre punctele foarte importante de pe agenda summitului de la Chicago. Odată luată decizia politică, scutul a devenit operaţional din punct de vedere militar.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a explicat că, în faza interimară de funcţionare a scutului antirachetă teritoriul României este protejat fie integral, fie doar jumătatea sa de sud, în funcţie de o ''geometrie variabilă''.

Pentru moment, dintre componentele scutului antirachetă, doar radarul din Turcia este mijloc fix. Rampele  de lansare şi rachetele de interceptare- sunt plasate pe două nave de război. În funcţie de poziţia acestor două nave depinde măsura în care scutul acoperă teritoriul României. ''Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot acoperi sud-estul Europei. Pentru România nu tot timpul, doar când sunt două. Când e una e acoperit doar sudul României'', a spus preşedintele.

Promotorii acestei decizii luate la Summitul NATO au fost SUA, România, Spania şi Polonia, ţări pe teritoriul cărora vor fi amplasate componente ale scutului.

În România, aceste componente vor fi funcţionale în 2015.  ''În momentul de faţă, NATO nu şi-a atins obiectivul de a proteja toate statele de pe teritoriul Uniunii Europene. Este însă o decizie politică ce vine să garanteze statelor membre NATO că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este un mijloc de apărare a intereselor strategice, dar şi a comunităţilor din ţările membre. Sistemul este defensiv, nu e îndreptat împotriva nimănui'', a precizat Băsescu.

El a adăugat că în 2015, imediat după ce componentele scutului antirachetă amplasate în România vor fi funcţionale şi vor fi integrate în sistemul de apărare al NATO, ţara noastră va fi definitiv protejată.

Potrivit preşedintelui, acest proces nu presupune costuri din partea statului român, pentru că ''nu avem nicio rachetă şi nicio rampă de lansare'' la Deveselu. Scutul antirachetă este planificat să devină pe deplin funcţional în anul 2020.

Comandat de la baza Ramstein (Germania), scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultraputernic instalat în Anatolia (Turcia), rachete de tip SM-3 instalate la bordul unor fregate de tip Aegis staţionate în Mediterana şi din interceptori instalaţi în România şi Polonia.

Amplasarea scutului a devenit principalul punct de divergenţă între NATO şi Rusia, ţară care-l consideră o ameninţare pentru securitatea sa, deşi Alianţa afirmă că sistemul nu vizează Rusia fiind destinat contracarării ameninţărilor provenite din Orientul Mijlociu şi în special dinspre Iran. De altfel, reuniunea NATO-Rusia a fost anulată din cauza divergenţelor persistente pe această temă.

 "Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale", a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

"Smart defense" concept de lucru La summitul NATO a fost adoptat conceptul de  “apărare inteligentă” (“smart defense”) ca şi concept de lucru, care vizează punerea în comun de către ţările aliate a anumitor mijloace militare. "Mai multe state vor putea folosi aceleaşi facilităţi, fie că este vorba de mentenanţa la avioanele de acelaşi tip, fie de instruirea piloţilor. Smart defense înseamnă folosirea eficientă a resurselor limitate din punct de vedere financiar".

Acest concept de cooperare militară consolidată este menită să atenueze impactul negativ al reducerii bugetelor militare şi să răspundă exigenţelor americanilor, care cer europenilor să-şi asume mai multe responsabilităţi şi obligaţii în domeniul apărării, în condiţiile în care SUA finanţează în prezent 75% din cheltuielile militare ale Alianţei. Rasmussen: nu va avea loc o retragere precipitată din Afganistan Summitul NATO de la Chicago a început ieri la Chicago, oraşul natal al preşedintelui SUA, Barack Obama. În debutul reuniunii, cei 28 de lideri ai Alianţei au păstrat un moment de reculegere în memoria soldaţilor care şi-au pierdut viaţa în misiunile de luptă ale NATO.

A urmat discursul secretarului general, Anders Fogh Rasmussen. El a spus că aliaţii vor face totul ''pentru a reuşi în transferul responsabilităţii securităţii către forţele locale din Afganistan, până în 2014''. Cu puţin timp înainte de începutul summitului, Rasmussen dădea asigurări că nu va avea loc o ''retragere precipitată'' din Afganistan, cu toate că Franţa, după alegerea lui Francois Hollande în funcţia de preşedinte, a luat decizia de a accelera retragerea trupelor, termenul limită fiind sfârşitul lui 2012. ''Vom rămâne angajaţi în Afganistan până la succesul operaţiunii', a spus Rasmussen. CITIȚI ȘI:

• NATO- summitul aliaţilor dezbinaţi